GARDIAN - PENTRU PROTECTIA GENITALA A BAIETILOR
Gardian incurajeaza si documenteaza corespondenta purtata cu autoritatile medicale, legislative, etc,
de catre diverse persoane ingrijorare de fenomenul decalotarii si circumciziei. Adresa la care ne puteti trimite copii spre publicare
ale scrisorilor trimise si raspunsurilor primite este
crcza@circumcizia.org.
Recomandam puternic sa pastrati corespondenta purtata fie electronic, fie prin posta obisnuita, pentru o potentiala viitoare atacare in Instanta a
acestor autoritati.
Va multumim.
27 aprilie 2007
Domnul Mircea Marginean din Timisoara trimite un email doamnei Beatrice Gabriela
Ioan.
Textul original
Subject: buna
From: "Mircea Marginean"
Date: Fri, April 27, 2007 3:47 am
To: ioanbml@yahoo.com
Cc: crcza@circumcizia.org
Priority: Normal
Options: View Full Header | View Printable Version
Stimata doamna Presedinte Ioan,
Va scriu cu intentia de a va aduce la cunostinta o problema in crestere, existenta
in sistemul medical romanesc, si anume circumcizia si decalotarea masculina.
Conform literaturii medicale actualizate la zi, aceste proceduri sint
contraindicate. Preputul stramt la baiat, asemanator prezentei himenului la fete,
sau fimoza fiziologica cum mai este numit, este o conditie naturala care nu creaza
probleme de sanatate, si nu are o varsta prestabilita pana la care trebuie sa
dispara, asa cum si pentru dezvirginarea fetelor nu exista un termen prestabilit.
Totusi, un numar crescand de medici romani recomanda si efectueaza acest tip de
intreventie penila.
O alta problema este circumcizia. Conform studiilor medicale serioase publicate la
zi, singura justificare medicala, ca in cazul oricarei amputari de alte organe
(testicule - castrare, amputare clitoris, sani femei) este numai in situatie
foarte rara de cancer de penis, cand tratamentul consta in amputarea tesutului
afectat (preput). Pentru orice alta problema, daca si cand apare, stiinta medicala
a dezvoltat o serie de tratamente care evita circumcizia.
Conform datelor statistice publicate de Centrul National pentru Organizarea si
Asigurarea Sistemului Informational si Informatic in Domeniul Sanatatii,
Bucuresti, Romania are o rata a circumciziei de circa 7%, cu mult peste cat este
necesar, dat de tratarea cancerului de penis, si anume 0.09%. Aceasta rata este in
crestere spectaculoasa cu circa 25% in ultimii 5 ani si reprezinta o problema
serioasa pentru o tara europeana si membra UE, in special acum cand pana chiar si
in Canada si SUA, tari in care aceste practici au fost mai raspandite, tendinta
actuala este de scadere dramatica.
Conform studiilor medicale publicate, pe langa desensibilizarea drastica a
penisului, risc de impotenta si sechele de natura psihologica, circumcizia creste
riscul altor maladii si infectii, inclusiv HIV.
Contiuarea acestei practici la cotele actuale si cu tendinta de crestere actuala,
practica care nu este altceva decat mutilare sexuala, reprezinta o incalcare grava
a mai multor articole ale Codului de Deontologie Medicala si ale Codului Penal, cu
posibile repercursiuni de natura penala si civila asupra medicilor care continua
practica decalotarii, si mai ales a circumciziei.
Pentru detalii suplimentare, inclusiv date statistice romanesti, articole si
studii medicale, va rog sa accesati www.circumcizia.org.
As dori sa va intreb daca nu considerati ca Colegiul ar trebui sa ia in discutie
aceste practici si sa emita o circulara obligatorie pentru medici, prin care sa
descurajeze activ aceste practici, asa cum au procedat autoritatile medicale din
alte tari (Canada, SUA, Australia, Anglia).
Va multumesc.
Cu stima,
Mircea Marginean, Timisoara, 27 aprilie 2007
Raspunsul doamnei presedinte este in asteptare.
17 aprilie 2007
Ionel Popescu, student, are o convorbire telefonica cu dna. dr.
Beatrice Gabriela Ioan, Presedinte a Comisiei de Bioetica a CMR.
Dna. Ioan spune ca "in ultimii ani nu a fost discutat in
Comisia de Bioetica
aspectul circumciziei si decalotarii, dar daca se va considera ca
acestea
vor deveni o problema se vor lua in discutie."
Dna. Presedinte spune ca
Codul de Deontologie
deja cuprinde
reglementari despre mutilare, pentru medici,
chiar daca nu este expres mentionata
circumcizia.
Dna. Presedinte mai spune ca "...eu am niste materiale publicate
despre mutilarea genitala feminina, care este echivalentul circumciziei
masculine si ambele ridica practic aceleasi probleme de etica".
13 aprilie 2007
Domnul George Man trimite un email domnului Cristian Curca,
Vicepresedinte a Comisiei de Bioetica a CMR
Textul original
Subject: informatii
From: "George Man"
Date: Fri, April 13, 2007 3:47 am
To: cgcurca@yahoo.com
Cc: tm@circumcizia.org
Priority: Normal
Options: View Full Header | View Printable Version
Buna ziua
in atentia dlui Cristian Curca, Vicepresedinte a
Comisiei de Bioetica a CMR
As dori sa stiu daca in ultima perioada, respectiv nov. 2005 -
prezent, s-a discutat
in Comisia de Bioetica a CMR aspectul circumciziei si
decalotarii premature in
Romania, si daca CMR a formulat un punct de vedere oficial
cu privire la aceste
aspecte.
Daca nu, are de gand sa o faca?
Va multumesc
George Man
Raspunsul domnului vicepresedinte este in asteptare.
31 martie 2007
Domnul Aurelian Popescu revine cu o noua scrisoare
adresata ministrului sanatatii din Romania.
Textul original
Subject: revenire la un email mai vechi...
From: "Aurelian Popescu"
Date: Fri, March 30, 2007 6:20 pm
To: ministru@ms.ro
Cc: tm@circumcizia.org
Priority: Normal
Options: View Full Header | View Printable Version
Domnule ministru,
Revin la scrisoarea mea pe care v-am adresat-o
prin email pe data de 22.10.2005.
In cazul in care nu o gasiti o puteti accesa pe acest link unde a fost publicata:
http://www.circumcizia.org/coresp.html
A trecut un an si jumatate de cand astept
raspunsul la intrebarile pe care vi
le-am adresat. Multi timp va mai ia,
trebuie ca sinteti foarte ocupat...
Insa ca cetatean si contribuabil,
as vrea sa va amintesc ca parte din salarul care
cu generozitate va este oferit, si
limuzinele de lux in care va plimbati, sint
suportate din impozitele si taxele platite de catre mine.
Sinteti angajat de catre mine si
de catre ceilalti cetateni ca sa ne serviti.
Lucru pe care se pare ca l-ati uitat.
Ati fi putut rupe o jumatate de minut din
timpul dvs in ultimul an si jumatate si
sa imi raspundeti, macar in doua randuri,
la scrisoarea pe care v-am adresat-o. In
fond, pentru jumatatea respectiva de minut
eu va platesc. Ati fi putut iesi o
jumatate de minut din turnul de fildes in
care va aflati, purta acest dialog cu
cetateanul Popescu, adica angajatorul dvs,
daca tot v-ati facut un website frumos
cu adresa de email la contact, ca sa creati iluzia transparentiei si
europenismului.
Insa in stilul Dambovita pe care
il cunosc foarte bine, si de care mi-e greata,
asa zisa transparenta nu este decat o iluzie. Praf in ochi.
Pentru informarea dvs, va
anunt ca intr-adevar, si tarile vestice au adrese de
email ale angajatilor publici publicate pe web, insa spre deosebire de dvs, care
doar incercati sa creati iluzia
unui minister si oficial european, pe alte
meleaguri mai civilizate, cand cetateanul trimite o scrisoare, i se raspunde macar
din minima politete.
Tine in fond de cei sapte ani de acasa.
Nu ma intrebati de unde stiu,
ca s-ar putea sa va raspund ca se intampla ca sint
cetatean si al altor state,
e drept mai evoluate si mai civilizate decat statul
din a carui guvern faceti parte.
Aurelian Popescu
Raspunsul ministrului sanatatii este in asteptare.
30 martie 2007
Domnul Radu Popa trimite un email adresat Colegiului Medicilor din Romania.
Textul original
Subject: solicitare informatii
From: "Radu Popa"
Date: Fri, March 30, 2007 4:59 pm
To: office@cmr.ro
Cc: tm@circumcizia.org
Priority: Normal
Options: View Full Header | View Printable Version
Buna ziua
As dori sa stiu daca in ultima perioada, respectiv nov. 2005 - prezent, s-a
discutat in Comisia de Bioetica a CMR aspectul circumciziei in Romania, si daca
CMR a formulat un punct de vedere oficial cu privire la acest aspect.
Accesati pentru clarificare linkul de mai jos unde exista corespondenta purtata cu
CMR in anul 2005.
Va multumesc
Radu Popa
http://www.circumcizia.org/coresp.html
Raspunsul CMR este in asteptare.
22 octombrie 2005
Domnul Aurelian Popescu din Bucuresti trimite o scrisoare adresata ministrului sanatatii din Romania.
Textul original
Stimate domnule Gheorghe Eugen Nicolaescu
Va scriu cu intentia de a va intreba despre politica Ministerului cu privire la circumcizia masculina si decalotarea (debridarea) asa-zisei fimoze, la baieti. Sint
ingrijorat de aceste practici pentru ca consider ca ridica importante probleme de etica medicala.
Din mass media internationala am aflat ca spre exemplu, in provincia British Columbia, Canada, a fost emisa o noua norma
cu privire la circumcizie. In aceasta se spune ca circumcizia poate fi considerata o violare a drepturilor omului, fiind numita
"interventie chirurgicala mutilatoare", si pune sub semnul intrebarii dreptul parintilor de a-si da acceptul ori solicita circumcizia pentru fii lor.
Mai jos sint cateva extrase din Manualul - Norma al Colegiului Medicilor si Chirurgilor din B.C.:
"Preputul este compus dintr-un tesut exterior si membrana mucus in interior, care este bogat in terminatii nervoase senzitive si erogene."
"...circumcizia masculina este o procedura nenecesara si ireversibila."
"Solicitarea parintilor pentru circumcizie nu justifica acesta procedura non-terapeutica."
Conform Constitutiei Romaniei si a Declaratiei Universale pentru Drepturile Omului a Natiunilor Unite, un copil are drepturi care include
dreptul la securitatea persoanei, viata, libertate si integritate corporala.
In acelasi timp, imi exprim nemultumirea pentru continuarea acestor practici, a circumciziei si decalotarii (debridarii) fimozei la copii,
practici nejustificate medical si costisitoare, finantate din bani publici.
Pentru detalii despre situatia practicii mutilatoare a circumciziei si decalotarii, in Romania, consultati www.circumcizia.org.
As dori sa profit de acesta ocazie si sa intreb daca ati emis orice fel de norma medicilor, privind circumcizia si decalotarea (debridarea) fimozei la copii.
Daca nu, aveti de gand sa o faceti?
Cu stima,
Aurelian Popescu
Bucuresti, 22 octombrie 2005
Raspunsul domnului ministru este in asteptare.
26 octombrie 2005
Domnul Mihai Dumbrava din Timisoara trimite o scrisoare adresata presedintelui Camerei Deputatilor, Adrian Nastase.
Textul original
Stimate domnule Adrian Nastase
Va scriu cu intentia de a va intreba despre politica pe care o aveti cu privire la circumcizia masculina. Sint ingrijorat de acesta practica pentru ca consider ca ridica importante probleme de etica si drepturile omului.
Din mass media internationala am aflat ca spre exemplu, in provincia British Columbia, Canada, a fost emisa o noua norma medicala cu
privire la circumcizie. In aceasta se spune ca circumcizia si decalotarea baietilor poate fi considerata o violare a drepturilor omului, fiind numita "interventie chirurgicala mutilatoare", si pune sub semnul intrebarii dreptul parintilor de a-si da acceptul ori solicita circumcizia pentru fii lor.
Mai jos sint cateva extrase din Manualul - Norma al Colegiului Medicilor si Chirurgilor din B.C.:
"Preputul este compus dintr-un tesut exterior si membrana mucus in interior, care este bogat in terminatii nervoase senzitive si erogene."
"...circumcizia masculina este o procedura nenecesara si ireversibila."
"Solicitarea parintilor pentru circumcizie nu justifica acesta procedura non-terapeutica."
Pentru detalii privind situatia circumciziei si decalotarii baietilor, in Romania, consultati www.circumcizia.org.
Conform Constitutiei Romaniei si a Declaratiei Universale pentru Drepturile Omului a Natiunilor Unite, un copil are drepturi care include dreptul la securitatea persoanei, viata, libertate si integritate corporala.
Potrivit doamnei Margaret Somerville, director fondator al Centrului de Etica, Medicina si Drept a prestigioasei universitati nord-americane McGill din Montreal, consultant a numeroase corpuri guvernamentale si non-guvernamentale, care a lucrat cu Organizatia Mondiala a Sanatatii, Inaltul Comisariat ONU pentru Drepturile Omului si UNESCO, circumcizia reprezinta vatamare corporala grava, asalt sexual, iar dreptul parintilor asupra copiilor, pe motive religios-traditionale, in acesta chestiune, este limitat.
In acelasi timp, imi exprim nemultumirea pentru continuarea acestor practici, a circumciziei si decalotarii (debridarii) asa zisei fimoze la copii, practici nejustificate medical, costisitoare si finantate din bani publici.
Sint profund ingrijorat de amplificarea acestui fenomen in ultimii ani in Romania, si as dori sa profit de acesta ocazie si sa intreb daca nu considerati ca circumcizia ar trebui interzisa expres prin Codul Penal.
Daca nu, care care este pozitia Dvs?
Cu stima,
Mihai Dumbrava, Timisoara, la 26 octombrie 2005.
Raspunsul domnului presedinte este in asteptare.
30 octombrie 2005
Domnul Tudor Muresan din Cluj Napoca trimite o scrisoare adresata presedintelui Colegiului Medicilor din Romania, Mircea Cinteza.
Textul original
Stimate domnule Mircea Cinteza
Va scriu cu intentia de a va intreba despre politica Colegiului cu privire la circumcizia masculina si decalotarea (debridarea) asa-zisei fimoze, la baieti. Sint ingrijorat de aceste practici pentru ca consider ca ridica importante probleme de etica medicala.
Din mass media internationala am aflat ca spre exemplu, in provincia British Columbia, Canada, a fost emisa o noua norma cu privire la circumcizie. In aceasta se spune ca circumcizia poate fi considerata o violare a drepturilor omului, fiind numita "interventie chirurgicala mutilatoare", si pune sub semnul intrebarii dreptul parintilor de a-si da acceptul ori solicita circumcizia pentru fii lor.
Mai jos sint cateva extrase din Manualul - Norma al Colegiului Medicilor si Chirurgilor din B.C.:
"Preputul este compus dintr-un tesut exterior si membrana mucus in interior, care este bogat in terminatii nervoase senzitive si erogene."
"...circumcizia masculina este o procedura nenecesara si ireversibila."
"Solicitarea parintilor pentru circumcizie nu justifica acesta procedura non-terapeutica."
Conform Constitutiei Romaniei si a Declaratiei Universale pentru Drepturile Omului a Natiunilor Unite, un copil are drepturi care include dreptul la securitatea persoanei, viata, libertate si integritate corporala.
In acelasi timp, imi exprim nemultumirea pentru continuarea acestor practici, a circumciziei si decalotarii (debridarii) fimozei la copii, practici nejustificate medical si costisitoare, finantate din bani publici.
Pentru detalii despre situatia practicii mutilatoare a circumciziei si decalotarii, in Romania, consultati www.circumcizia.org.
Singura justificare a acestor practici, ca orice alta amputatie de organe, exista in cazuri extreme, de cancer ori cangrena.
Conform Legii 306/2004 si Regulamentului de Organizare si Functionare a CMR, aveti datoria de a asigura respectarea de catre medici a obligatiilor ce le revin fata de bolnavi si fata de sanatatea publica.
Circumcizia si decalotarea incalca toate principiile eticii medicale si reprezinta un hazard pentru sanatatea publica prin cresterea riscului de infectare si imbolnavire, inclusiv cu virusul HIV, in cazul unui penis circumcis ori decalotat prematur, artificial, precum si prin afectarea in sens negativ a sanatatii reproductive a barbatilor.
As dori sa profit de acesta ocazie si sa intreb daca ati emis orice fel de norma medicilor, privind circumcizia si decalotarea (debridarea) asa zisei fimoze la copii si adulti. Daca nu, aveti de gand sa o faceti?
Cu stima,
Tudor Muresan
30 octombrie 2005
Cluj Napoca
Raspunsul Biroului Executiv al CMR:
Stimate Domn,
Cele semnalate de dvs. reprezinta o problema importanta de etica medicala, motiv pentru care aceste aspecte vor fi dezbatute in comisia de
bioetica a CMR, urmand ca, ulterior, CMR sa-si formuleze un punct de vedere.
Biroul Executiv al CMR
Bucuresti, 4 nov. 2005
3 noiembrie 2005
Domnul Ionel Georgescu din Bucuresti trimite o scrisoare adresata secretarului de stat al Autoritatii Nationale pentru Protectia Drepturilor Copilului
din Romania.
Textul original
Stimate domnule Secretar de Stat
Va scriu cu intentia de a va intreba despre politica pe care o aveti cu privire la circumcizia masculina. Sint ingrijorat de acesta practica pentru ca
consider ca ridica importante probleme de etica si drepturile omului.
Din mass media internationala am aflat ca spre exemplu, in provincia British Columbia, Canada, a fost emisa o noua norma medicala cu
privire la circumcizie. In aceasta se spune ca circumcizia si decalotarea baietilor poate fi considerata o violare a drepturilor omului,
fiind numita "interventie chirurgicala mutilatoare", si pune sub semnul intrebarii dreptul parintilor de a-si da acceptul ori solicita
circumcizia pentru fii lor.
Mai jos sint cateva extrase din Manualul - Norma al Colegiului Medicilor si Chirurgilor din B.C.:
"Preputul este compus dintr-un tesut exterior si membrana mucus in interior, care este bogat in terminatii nervoase senzitive si erogene."
"...circumcizia masculina este o procedura nenecesara si ireversibila."
"Solicitarea parintilor pentru circumcizie nu justifica acesta procedura non-terapeutica."
Pentru detalii privind situatia circumciziei si decalotarii baietilor, in Romania, consultati www.circumcizia.org.
Conform Constitutiei Romaniei si a Declaratiei Universale pentru Drepturile Omului a Natiunilor Unite, un copil are drepturi care
include dreptul la securitatea persoanei, viata, libertate si integritate corporala.
Potrivit doamnei Margaret Somerville, director fondator al Centrului de Etica, Medicina si Drept a prestigioasei universitati
nord-americane McGill din Montreal, consultant a numeroase corpuri guvernamentale si non-guvernamentale, care a lucrat cu Organizatia Mondiala
a Sanatatii, Inaltul Comisariat ONU pentru Drepturile Omului si UNESCO, circumcizia reprezinta vatamare corporala grava, asalt sexual,
iar dreptul parintilor asupra copiilor, pe motive religios-traditionale, in acesta chestiune, este limitat.
In acelasi timp, imi exprim nemultumirea pentru continuarea acestor practici, a circumciziei si decalotarii (debridarii) asa zisei fimoze
la copii, practici nejustificate medical, costisitoare si finantate din bani publici.
Sint profund ingrijorat de amplificarea acestui fenomen in ultimii ani in Romania, si as dori sa profit de acesta ocazie si sa intreb daca nu
considerati ca circumcizia si decalotarea ar trebui interzise expres prin Codul Penal, iar Autoritatea Nationala pentru Protectia Drepturilor
Copilului sa se implice activ in eradicarea acestor practici nesanatoase din societatea romanesca, desfasurate prin intermediul sistemului
medical public ori privat, si nu numai.
Daca nu, care care este pozitia Dvs?
Cu stima,
Ionel Georgescu, Bucuresti
3 nov. 2005.
Raspunsul domnului secretar de stat este in asteptare.
Scrisoare adresata Academiei Americane de Pediatrie (AAP) de catre dr. Robert S. Van Howe, M.D. FAAP
17 nov. 1995
Dnei Mary Claire Walsh
Project Manager
Academia Americana de Pediatrie
141 Northwest Point Blvd.
P. O. Box 927
Elk Grove Village, IL 60009-0927
Stimata doamna Walsh,
Tocmai
am primit o copie a brosurii AAP "Circumcizia: pro si contra", si dupa citirea continutului nu pot, dupa constiinta mea, sa o distribui parintilor
pacientilor mei. Brosura este serios viciata in favoarea acestei practici si incarcata de erori factuale. Din cauza acestor multiple denaturari a
literaturii medicale curente, ma tem ca prin distribuirea acestei brosuri ma voi pune intr-o pozitie in care pot fi dat usor in judecata de catre
pacientii mei. In calitate de membru al Academiei Americane de Pediatrie, sint de asemenea ingrijorat ca prin acesta borsura Academia insasi se pune
la un risc mare de litigiu.
Pentru a ajuta in efortul de a furniza informatii corecte parintior in legatura cu circumcizia fiilor lor, am urmatoarele
observatii:
1. In brosura nu exista nici o mentiune despre ce anume exact se amputeaza prin circumcizie. Parintii trebuie sa fie informati ca preputul
reprezinta intre 30 si 50 la suta din sistemul tesutului penil si, conform studiilor histologice, preputul este
cea mai inervat-erogena parte a
penisului .
(1). Parintii trebuie sa stie ca preputul este lipit de, si protejeaza, suprafata mucus a glandului impotriva iritarii prin contact cu mediul
exterior.
2. Afirmatia "Circumcizia este una dintre cele mai vechi cunoscute proceduri chirurgicale in medicina" nu este corecta. In timp ce s-ar putea
sa fie cea mai veche procedura rituala in lume, decalotarea si circumcizia penisului rareori au fost utilizate ca proceduri medicale pana in urma cu
100 de ani.
3. Afirmatia "In timpul circumciziei preputul este indepartat astfel ca varful penisului si deschiderea prin care copilul urineaza devin
expuse, la exterior" este incompleta. Trebuie sa se arate clar ca nu este absolut nici o necesitate medicala ca penisul sa fie decalotat iar glandul
penisului expus. Penisul functioneaza perfect fara ca sa fie decalotat prematur si cu glandul expus. De asemenea, mai trebuie precizat ca prin decalotarea
si expunerea glandului se pot achizitiona infectii topice ale glandului.
4. Orice mentionare a practicilor religioase este nepotrivita.
Se da impresia ca AAP face prozelitism, ceea ce nu cred ca este intentia Academiei.
5. Afirmatia "Dupa circumcizie, varful penisului s-ar putea sa
aiba aspect de carne cruda" este incorecta. Prin afirmatia ca penisul "s-ar putea" sa para astfel, Academia minimizeaza trauma pe care acesta
procedura o cauzeaza. Circumcizia presupune in prima etapa decalotarea prematura, prin care se rupe in mod fortat suprafata mucus a preputului ce
este lipita de suprafata mucus glandului, in copilarie si adolescenta. Pentru a ilustra acest lucru in termeni pe care parintii sa ii inteleaga, se
poate compara cu procedeul prin care unghia se smulge de deget.
6. Sectiunea "Sint probleme ce pot sa apara dupa circumcizie?" este incompleta
si abordeaza numai unele din problemele cele mai comune, si doar complicatiile imediate ale operatiei de circumcizie. Probleme foarte comune ca
adeziunile coronare, care apar la 25 la suta din baietii circumcisi, reacoperirea glandului de tesut, ceea ce determina pe unii parinti sa refaca
operatia de circumcizie (17 la suta), debris epitelial (16 la suta), si infectiile topice (7 la suta), nu sint mentionate (2). Parintii trebuie sa
fie informati ca baietii intacti genital, necircumcisi, nu experimenteaza aceste probleme de sanatate.
Pentru a fi mai echilibrati, decesul ca si
complicatie a decalotarii premature si circumciziei penisului trebuie mentionat inca, daca ati metionat despre cancerul de penis. Ambele aceste
lucruri se intampla cam cu aceeasi frecventa (3).
Efectele psihologice
ale decalotarii premature si circumciziei care au fost foarte bine
documentate in literatura medicala, nu sint mentionate in brosura.
Este important sa se precizeze ca circumcizia cauzeaza efecte secundare comportamentale
la noi nascuti timp de pana la o saptamana dupa procedura (4), ca baietii decalotati si circumcisi la nastere plang mai mult si mai tare la vaccinare
(5), si ca este dovedit ca acesta trauma genitala la copii lasa sechele permanente ale creierului si sistemului nervos (6-7).
Mai trebuie mentionat ca
impactul advers fizic, sexual si psihologic al decalotarii premature si circumciziei in copilarie, asupra comportamentului barbatului adult, nu a fost
studiat.
7. Informatia de sub titlu, "Circumcizia: pro si contra" este inselatoare si reflecta un viciu pro-circumcizie. Trebuie mentionat ca rata
circumciziilor in SUA, daca continua sa scada conform tendintei actuale, va face ca in curand numarul baietilor circumcisi in SUA sa reprezinte o
minoritate. Incluzand afirmatia "multi parinti aleg sa isi circumcida fii pentru ca toti ceilalti barbati in familie sint circumcisi sau pentru ca
nu doresc ca fii lor sa arate diferit la penis" asigura legitimitate acestor consideratii inutile. Astfel, prin acesta afirmatie incurajati chirurgia
plastica la minori care nu au capacitatea de a-si da consimtamantul. Acest lucru este in contradictie totala cu cea mai recenta pozitie a Academiei cu
privire la consimtamantul informat, si violeaza majoritatea standardelor eticii medicale. Parintii mai trebuie sa fie informati ca jumatate din baietii
circumcisi nu vor arata la penis ca barbatii circumcisi din familia lor, pentru cel putin mai multi ani dupa circumcizie (8).
Este de asemenea pagubitor
a se sugera ca parintii au nevoie sa isi justifice decizia de a lasa in pace preputul fiilor lor, in timp ce in cazul celor circumcisi nici o sugestie
nu este nevoie a se da pentru a se explica fiilor circumcisi de ce parte din penisul lor lipseste.
8. Afirmatia "Circumcizia reduce riscul fiului Dvs
de a se imbolnavi de infectie a tractului urinar (UTI) in primul an de viata" este incorecta. In cel mai bun caz, studiile care au fost conduse arata o
posibila asociere. Ar fi mult mai corect a se afirma ca "unele studii au sugerat ca circumcizia s-ar putea sa reduca sansele fiului Dvs de a se imbolnavi
de infectie UTI in primul an de viata, insa mai multe studii in aceasta directie sint necesare. Din fericire insa, UTI este o conditie rara si usor de
tratat cu antibiotice".
(in realitate, circumcizia creste
riscul de infectie
inclusiv UTI, iar UTI este cel mai des cauzata de malformarea
tractului urinar, care nu are nimic de-a face cu prezenta sau lipsa preputului, la baiat - nota Gardian).
9. O discutie despre cancerul de penis nu
ar trebui sa fie parte a acestei brosuri pentru ca acesta conditie este extrem de rara. De asemenea, studii noi arata ca exista dubii serioase daca
circumcizia are vreun rol in preventia cancerului de penis (9, 10).
(in realitate, circumcizia
creste riscul de cancer de penis
-
nota Gardian).
Daca cancerul este totusi mentionat, atunci si decesul din cauza de decalotare prematura si circumcizie trebuie mentionat, ca si
complicatie.
10. Afirmatia "Cercetarile arata ca barbatii circumcisi au un usor risc mai redus de a se imbolnavi de maladii cu transmisie sexuala STDs"
este complet falsa. Mai multe noi studii arata ca barbatii circumcisi sint la risc mai mare de a dezvolta herpes genital (11, 2), gonoree, sifilis (13),
uretrita non-gonococala (14, 5) si
HIV / SIDA
(16, 8).
11. Afirmatia "Circumcizia elimina infectiile de preput care apar la varsta de 3 - 5 ani"
este complet falsa, gratuita, si nu a fost niciodata documentata de literatura medicala. Intr-un studiu prospectiv, pe care il conduc eu insumi, am
gasit tocmai opusul (19). In plus, un studiu retrospectiv a gasit mai multe probleme penile la baietii circumcisi la aceste varste mici decat cei
intacti genital (20).
12. Afirmatia "Circumcizia previne fimoza, o deschidere ingustata prin care rezulta imposibilitatea retractiei preputului
mai tarziu in viata" este pura speculatie, e nefondata si nu a fost niciodata documentata in literatura medicala de specialitate. Incidenta acurata
publicata in literatura medicala a procentelor baietilor care dezvolta "reala" fimoza si cei circumcisi care dezvolta fimoza, sint aproape identice
(21, 4).
13. Afirmatia "Igiena intima, care este importanta in special in conditii insalubre, este mai usor de efectuat dupa circumcizie" este
pura speculatie. Studiul meu prospectiv a demonstrat exact opusul acestei afirmatii. Motivul e simplu. Preputul contine un muschi neted la capat,
de jur imprejur, care il inchide prin incretire peste gland, impiedicand ca agentii contaminanti din mediu si fecale sa intre. Baietii circumcisi
nu beneficiaza de acesta protectie.
14. Afirmatia "Circumcizia poate fi riscanta daca este efectuata mai tarziu in viata" este incorecta. Rata de
complicatii raportata in literatura medicala pentru circumcizia la nastere si post-natala indica ca rata complicatiilor circumciziei la nastere ca
fiind mai mare decat in cazul circumcizei efectuate mai tarziu in viata (25, 32).
15. Afirmatia "parintii ar trebui sa incerce sa ia o decizie in
legatura cu circumcizia" persupune ca parintii pot, in mod etic, sa duca la indeplinire decizia lor in favoarea circumciziei. Acest lucru este in
contradictie cu majoritatea declaratiilor internationale cu privire la drepturile omului si precedentele legale din SUA (33). Este de asemenea in
contradictie cu pozitia AAP despre consimtamantul informat (34). A se presupune ca parintii au dreptul sa ia acesta decizie, de circumcizie, cand
din punct de vedere legal si etic nu pot, este impartial in favoarea drepturilor parentale, in detrimentul drepturilor copilului, ceea ce nu este in
firea AAP si incurajeaza interventiile chirurgicale inutile.
16. Afirmatia "Copiii care vor fi decalotati si circumcisi fara anestezie vor simti un pic de durere" este
in mod incredibil inselatoare. Toti acest copii simt
dureri chinuitoare, ingrozitoare
.
Noi dovezi arata ca interventii similare la copii sint
mai dureroase pentru ei decat la copii mai mari sau adulti (35). Suptul unei solutii cu zahar a aratat ca reduce din plansul asociat cu circumcizia
(36) dar modificarile umorale asociate cu stresul dat de procedura nu sint ameliorate (37). Minimizarea din nou a aspectelor legate de durerea cauzata
de procedura reflecta partinirea pro-circumcizie a acestei brosuri. Parintii ar trebui incurajati sa gaseasca un medic ce foloseste anestezie pentru
decalotarea prematura si circumcizia penisului.
17. Afirmatia "Academia se opune categoric practicii circumciziei feminine care nu are nici un
beneficiu medical" este ipocrita pentru ca de fapt exact aceeasi formulare se aplica si circumciziei masculine.
18. Afirmatia "baietii trebuie
invatati despre importanta spalarii zilnice sub preput pentru indepartarea smegmei - o substanta alb-branzoasa ce se gaseste sub preput" este
neechilibrata. In studiul meu prospectiv 17 la suta din baietii circumcisi au "o substanta alb-branzoasa" intre glandul lor si ceea ce le-a mai
ramas din preput, in timp ce nici unul din baietii intacti nu avea (38). Afirmatia in mod incorect implica ca numai baietii intacti pot dezvolta
o asemenea "substanta alb-branzoasa".
19. Brosura se incheie prin afirmatia "Circumcizia este adesea efectuata pentru motive religioase,
sociale si culturale. Academia sugereaza ca parintii sa discute cu pediatrul despre circumcizie si sa ia o hotarire dupa ce au analizat factorii."
Acest lucru incurajeaza parintii sa caute sfatul medicului intr-o zona in care acesta nu are competenta. In calitate de pediatru, ma simt confident
sa discut aspectele medicale ale circumciziei, dar sint sigur ca nu voi putea oferi informatii corecte cu privire la aspectele sociale, religioase, culturale
ori rituale ale circumciziei.
In timp ce Academia a avut cele mai bune intentii in emiterea brosurii "Circumcizia: pro si contra, indicatii
pentru parinti" rezultatele sint nefericite. Partinirea evidenta in favoarea circumciziei a brosurii propaga lipsa de respect pentru ceea ce Academia
a castigat in 1989 prin emiterea raportului echilibrat Task Force Report. Medicii si parintii asteapta de la Academie informatii corecte si
nepartinitoare, iar acesta brosura nu indeplineste, din pacate, aceast deziderat.
Ceea ce este mai important, brosura plaseaza atat medicii pediatri
cat si Academia la risc real de litigiu in instanta. Neadevarurile, inacuratetea si afirmatiile inselatoare cuprinse aici par ca si cum Academia
intentionat doreste acoperirea adevarului pentru ca decalotarea si circumcizia sa continue la ratele prezente. Acesta procedura aduce venituri
medicilor si spitalelor de 200 mil. dolari anual. Oare interesele Academiei se refera la ce este mai bine pentru baieti, ori la contul de profit
si piederi al medicului? Continutul acestei brosuri este o dovada clara ca drepturile baietilor au fost vandute pentru un pumn de dolari. Nu cred
ca aceasta a fost intentia Academiei, dar in mod evident acesta este rezultatul.
Publicarea cu buna stiinta de informatii incorecte poate crea necazuri
Academiei.
De cele mai multe ori sint un membru mandru al AAP, in special atunci cand Academia a actionat ca un campion al drepturilor copiilor, dar
acesta brosura este stanjenitoare.
Va implor sa revizuiti acesta brosura, si de acesta data sa incercati sa spuneti adevarul intr-o maniera echilibrata.
Cu sinceritate,
dr. Robert S. Van Howe, M.D. FAAP
Anexe
1. Taylor J. The prepuce: what, exactly, is removed by circumcision? Br J Urol [in press]
2. Van Howe
R. Variability in penile appearance and penile problems: a prospective study. [submitted for publication] copy enclosed
3. Gellis SS. Circumcision. Am
J Dis Child 1978; 132: 1168-9.
4. Dixon S, Snyder J, Holve R, Bromberger P. Behavioral effects of circumcision with and without anesthesia. J Dev
Behav Pediatr 1984; 5: 246-50.
5.Taddio A, Goldbach M, Ipp M, Stevens B, Koren G. Effect of neonatal circumcision on pain responses during vaccination
in boys. Lancet 1995; 345: 291-2.
6. Goleman, D Adolescent violence is traced to abuse and neglect in childhood. Early Violence Found to Be Etched
in the Brain. New York Times, October 3, 1995, B5.
7. Bremner JD. Science News 3 June 1995; 147: 340.
8. Van Howe, op cit.
9. Maden C, Sherman KJ,
Beckmann AM, Hislop TG, Teh CZ, Ashley RL, Daling JR. History of circumcision, medical conditions, and sexual activity and risk of penile cancer.
J Natl Cancer Inst 1993; 85: 19-24.
10. Holly EA, Palefsky JM. Factors related to risk of penile cancer: new evidence from a study in the Pacific
Northwest. J Natl Cancer Inst 1993; 85: 2-4.
11. Cook LS, Koutsky LA, Holmes KK. Circumcision and sexually transmitted diseases. Am J Public Health
1994; 84: 197-201.
12. Cook LS. Koutsky LA. Holmes KK. Clinical presentation of genital warts among circumcised and uncircumcised heterosexual men
attending an urban STD clinic. Genitourin Med 1993; 69: 262-264.
13. Donovan B, Bassett I, Bodsworth NJ. Male circumcision and common sexually
transmissible diseases in a developed nation setting. Genitourin Med 1994; 70: 317-20.
14. Newell J, Senkoro K, Mosha F, Grosskurth H, Nicoll A,
Barongo L, Borgdorff M, Klokke A, Changalucha J, Killewo J et al. A population-based study of syphilis and sexually transmitted disease syndromes
in north-western Tanzania. 2. Risk factors and health seeking behaviour. Genitourin Med 1993; 69: 421-6.
15. Smith GL, Greenup R, Takafuji ET.
Circumcision as a risk factor for urethritis in racial groups. Am J Public Health 1987; 77: 452-4.
16. Van de Perre P, Carael M, NzVanaramba D,
Zissis G, Kayihigi J, Butzler JP. Risk factors for HIV seropositivity in selected urban-based Rwandese adults. AIDS 1987; 1: 207-11.
17. Chao A,
Bulterys M, Musanganire F, Habimana P, Nawrocki P, Taylor E, Dushimimana A, Saah A. Risk factors associated with prevalent HIV-1 infection among
pregnant women in Rwanda. National University of Rwanda-Johns Hopkins University AIDS Research Team. Int J Epidemiol 1994; 23: 371-80.
18. Guimaraes
M, Castilho E, Ramos-Filho C, et al. Heterosexual transmission of HIV-1: a multicenter study in Rio de Janeiro, Brazil. VII International Conference
on AIDS. Florence, June 1991 [abstract MC3098].
19. Van Howe, op cit.
20. Fergusson DM, Lawton JM, Shannon FT. Neonatal circumcision and penile problems:
an 8-year longitudinal study. Pediatrics 1988; 81: 537-41.
21. Kaweblum YA, Press S, Kogan L, Levine M, Kaweblum M. Circumcision using the Mogen clamp.
Clin Pediatr Phila 1984; 23: 679-82.
22. Wiswell TE, Tencer HL, Welch CA, Chamberlain JL. Circumcision in children beyond the neonatal period. Pediatrics
1993; 92: 791-3.
23. Gordon A, Collin J. Save the normal foreskin: Widespread confusion over what the medical indications for circumcision are. Br Med J
1993; 306: 1-2.
24. Van Howe, op cit.
25. Walfisch S, Ben-Zion YZ, Gurman G. [Circumcision of new immigrants] Harefuah 1994. ; 126: 119-21, 176.
26. Wiswell,
op cit.
27. Williams N, Kapila L. Complications of circumcision. Br J Surg 1993; 80: 1231-6.
28. Gee WF, Ansell JS. Neonatal circumcision: a ten-year
overview: with comparison of the Gomco clamp and the Plastibell device. Pediatrics 1976; 58: 824-7.
29. Metcalf TJ, Osborn LM, Mariani EM. Circumcision:
a study of current practices. Clin Pediatr 1983; 22: 575-9.
30. Moreno CA, Realini JP. Infant circumcision in an outpatient setting. Tex Med 1989; 85:
37-40.
31. Kaweblum, op cit.
32. O'Brien TR, Calle EE, Poole WK. Incidence of neonatal circumcision in Atlanta, 1985-1986. South Med J 1995; 88: 411-5.
33.
Bonner CA, Kinane MJ. Circumcision: the legal and constitutional issues. The Truth Seeker 1989. July/August: S1-S4.
34. Committee on Bioethics. Informed
consent, parental permission, and assent in pediatric practice. Pediatrics 1995; 95: 314-7.
35. Anand KJS. Impact of pain in critically ill newborns:
principles of pain management. Child Health 2000, Vancouver, British Columbia. June 1, 1995.
36. Blass EM, Hoffmeyer LB. Sucrose as an analgesic for
newborn infants. Pediatrics 1991; 87: 215-8.
37. Gunnar MR, Connors J, Isensee J, Wall L. Adrenocortical activity and behavioral distress in human
newborns. Dev Psychobiol 1988; 21: 297-310.
38. Van Howe, op cit.
Adresa oficiala a Societatii Americane a Cancerului trimisa Academiei Americane de Pediatrie, cu privire la politica decalotarii
premature si a circumciziei masculine.
Societatea Americana a Cancerului
Sediul National
16 feb. 1996
Dr. Peter Rappo
Comisia de Practica si Medicina Ambulatorie
Academia Americana
de Pediatrie
141 Northwest Point Boulevard
P. O. Box 927
Elk Grove Village, IL 60009-0927
Stimate dr. Rappo:
In calitate de reprezentati oficiali
ai Societatii Americane a Cancerului, dorim sa descurajam Academia Americana de Pediatrie in promovarea decalotarii premature si a circumciziei
masculine ca masuri de preventie a cancerului de penis si col (cervix).
Societatea Americana a Cancerului nu considera circumcizia ca masura valabila
ori eficienta pentru prevenirea acestor tipuri de cancer.
Studiile care sugereaza ca ar fi vreo legatura intre statutul de circumcis al partenerilor
femeilor cu cancer de cervix sint viciate metodologic, anacronice, si nu au fost luate in serios de catre comunitatea medicala timp de decenii.
Asemanator,
studiile ce pretind ca ar exista vreo relatie intre circumcizie si cancerul de penis sint neconcludente. Cancerul de penis este o conditie foarte rara,
afectand unul din 200.000 de barbati in SUA.
Ratele cancerului de penis in tarile in care circumcizia nu este practicata sint mai mici decat cele gasite
in SUA, care practica circumcizia.
Decesele cauzate de accidentele din circumcizie egaleaza cu rata mortalitatii de cancer de penis.
Prezentand circumcizia
drept o masura eficienta de prevenire a acestor tipuri de cancer se distrage atentia publicului de la tipurile de comportament dovedite a contribui la preventia
cancerului de penis si cervix, si anume fumatul si relatiile sexuale neprotejate cu parteneri multipli.
Perpetuarea credintelor gresite ca circumcizia
previne cancerul este un lucru nepotrivit.
Cu sinceritate,
Hugh Shingleton, M.D.
Vice Presedinte National
Detectie si Prevenire Cancer
Clark W. Heath, Jr., M.D.
Vice Presedinte
Cercetare Epidemiologie si Supraveghere
1599 Clifton Road, N.E., Atlanta, Georgia 30329 404-320-3333
Scrisoarea organizatiei pentru drepturile omului NOCIRC Louisiana, din august 1996, adresata Academiei Americane de Pediatrie.
George Hill
1323 North River Road
Port Allen, LA 70767-3303
E-mail DYKS96A@prodigy.com
Tel: 504-383-8067
Fax: 504-381-8200
26 August 1996
Maurice E. Keenan, MD
Presedinte al Comitetului Executiv al Academiei Americane de Pediatrie
16 Bristol RoadWest Newton, MA 02165
Joe M. Sanders, Jr.Director Executiv Academia Americana de Pediatrie
141 Northwest Point Boulevard
P. O. Box 927 Elk Grove Village, IL 60009-0927
Re: cuprinsul, misiunea si denumirea comisiei circumciziei
Domnilor:
Inteleg ca Comitetul Executiv intentioneaza sa numeasca o comisie
in problema circumciziei. As dori sa va impartasesc din ideile mele despre scopul si compozitia acestei comisii.
Vatamarea pe care circumcizia o
aduce sanatatii (1),
sexualitatii
(2) si
dezvoltarii emotionale
(3) este acum bine documentata. Nu mai este un subiect de dezbatere.
Mai mult,
presupusele beneficii pentru sanatate, ale decalotarii premature si circumciziei masculine, au fost infirmate. Anatomia, histologia si functiile
preputului sint cunoscute acum la un grad de detaliere mai inalt ca niciodata pana acum (4). Prestigiosul Comitet pentru Nou Nascuti a Societatii
Canadiene de Pediatrie a reexaminat literatura medicala recenta. Nu a putut gasi nici un motiv convingator in favoarea circumciziei, dar gasit multe
motive convingatoare impotriva (5).
De la formarea Natiunilor Unite, la sfarsitul celui de al doilea razboi mondial, s-au realizat multe progrese in
intelegerea drepturilor omului si eticii medicale. Este acum cat se poate de limpede ca decalotarea prematura si circumcizia copiilor, acestia fiind
in incapacitatea de a-si da consimtamant informat, violeaza drepturile omului si etica medicala. Practica americana traditionala de decalotare prematura
si circumcizie, proceduri inutile, la copii, ce au fost introduse la sfarsitul sec. 19, se afla in directa violare a Conventiei Natiunilor Unite pentru
Drepturile Copilului din 1989 si a Principiilor Eticii Medicale ale Asociatiei Medicale Americane din 1992 (6).
Documentarea vatamarilor cauzate de
decalotarea prematura si circumcizie este acum disponibila publicului larg prin intermediul retelei globale a internetului.
Astazi, mai multe mii de barbati
circumcisi in copilarie au devenit constienti de vatamarea sexuala ce le-a fost produsa prin decalotarea prematura si circumcizia penisului lor.
Unii si-au restaurat preputul si au experimentat renasterea senzatiilor sexuale de care au fost privati prin circumcizie. Acesti barbati poarta marturia
efectelor daunatoare ale circumciziei asupra raspunsului sexual uman (7). Ei sint furiosi pentru vatamarea ce le-a fost facuta.
Restaurarea de preput
este o miscare in crestere. Lucrarea "Bucuria de a nu fi circumcis" de Jim Bigelow, Ph. D. (8), este acum la a doua editie. Presa scrie acum articole
despre restaurarea de preput (9).
In acest climat, decalotarea si circumcizia baietilor, proceduri inutile, este un lucru inacceptabil.
O alta declaratie "pro si contra"
pe tema circumciziei nu va fi de ajuns. Misiunea comitetului pentru circumcizie trebuie redefinita. Trebuie sa i se dea misiunea de a stopa circumcizia
minorilor, procedura non-terapeutica.
Acest lucru va aduce practica medicala americana in linie cu dreptul international si practica medicala
internationala. Acest lucru va necesita o declaratie puternica, fara ambiguitati, din partea AAP. Un program de reeducare a medicilor trebuie pus
la punct si instituit. Acest program trebuie sa cuprinda intreaga comunitate medicala, inclusiv spitale, obstetricieni, medici de familie si
generalisti. Scolile medicale trebuie sa isi incorporeze noile informatii in programele lor. Medicilor in stagiu trebuie sa nu li se mai ceara sa
invete, in practica, operatia de decalotare si circumcizie.
Nu exista nici un beneficiu medical al decalotarii premature si al circumciziei. Totusi,
exista probleme in domeniul eticii, drepturilor omului si cu privire la legislatia consimtamantului informat. De aceea trebuie sa existe o puternica
reprezentare din partea Comitetului de Bioetica.
Comisia circumciziei va trebui sa beneficieze de medici ai caror preput este intact. Numai un barbat
intact genital poate pe deplin aprecia si intelege functiile preputului.
Numele comisiei circumciziei este important pentru ca denota misiunea si scopul
ei. Comisia circumciziei nu cred ca este un nume potrivit. Sugerez ca nume Comisia despre Functionarea, Protectia si Ingrijirea preputului.
Programele
educationale trebuie sa reinstruiasca medicii in directia utilizarii terapiilor conservatoare non-invasive, prin care se pastreaza preputul intact.
Exista multe raportari despre medici pediatri care nu cunosc modul de ingrijire al penisului intact. In mod frecvent dau sfaturi contraindicate
parintilor (decalotare prematura, spalare cu sapun). Acest lucru trebuie corectat in practica medicala. A nu tine pasul cu avansarea si a nu pune
in practica metodele moderne de tratament constituie malpractice si denota lipsa de etica profesionala.
Academia Americana de Pediatrie in mod istoric
a fost un campion al drepturilor copiilor (10, 11, 12). Sa facem ca AAP sa isi reia rolul sau potrivit in avansarea si protectia adevaratelor interese
ale copiilor.
Cu sinceritate,
George Hill
Anexa
Referinte
1. Williams N, Kapila L. Complications of circumcision. Br J Surg 1993; 80:1231-1236.
2. Warren J, Bigelow J. The case against circumcision. Br J Sex Med. Sept/Oct 1994:6-8.
3. Cansever G. Psychological effects of circumcision.
Br J Med Psychol. 1965; 38:321-331.
4. Taylor JR, Lockwood AP, Taylor AJ. The prepuce: specialized mucosa and its loss to circumcision.
Br J Urol 1996; 77:291-295.
5. Fetus and Newborn Committee, Canadian Paediatric Society. Neonatal Circumcision Revisited. Can Med
Assoc J 1996; 154:769-780.
6. Bigelow J. The Joy of Uncircumcising!, 2nd Ed 1995. Hourglass Book Publishing, Aptos, CA 95001.
7. Warren,
J et al. Circumcision of children (letter). Br J Med 1996; 312:377.
8. Denniston, GC. Circumcision and the code of ethics. Humane Health
Care International 1996 12
9. Penis Page, Penthouse. August 1996.
10. American Academy of Pediatrics Committee on Bioethics. Religious exemptions
from child abuse statutes. Pediatrics 1988; 81:169-171.
11. Haggerty RJ. The Convention on the Rights of the Child: It's time for the United
States to ratify. Pediatrics 1994; 94:746.
12. American Academy of Pediatrics Committee on Bioethics. Informed consent, parental permission,
and assent in pediatric practice. Pediatrics 1995; 95:314-317.
cc: (copii ale scrisorii trimise la:)
Child Rights Organizations
Human Rights Organizations
Medical Ethics
Organizations
Medical Journals
Medical Ethics Journals
AMA
ACOG
AAFP
AHA
ACP
CPA
WWW
21 nov. 2005
Domnul Ionut Dragonici din Iasi trimite o scrisoare adresata ministrului sanatatii din Romania.
Textul original
Stimate domnule Gheorghe Eugen Nicolaescu
Va scriu cu intentia de a va intreba despre politica Ministerului cu privire la circumcizia masculina si decalotarea (debridarea) asa-zisei fimoze, la baieti. Sint ingrijorat de aceste practici pentru ca consider ca ridica importante probleme de etica medicala.
Vatamarea pe care circumcizia o aduce sanatatii (1), sexualitatii (2) si dezvoltarii emotionale (3) este acum bine documentata. Nu mai este un subiect de dezbatere.
Mai mult, presupusele beneficii pentru sanatate, ale decalotarii premature si circumciziei masculine, au fost infirmate. Anatomia, histologia si functiile preputului sint cunoscute acum la un grad de detaliere mai inalt ca niciodata pana acum (4). Prestigiosul Comitet pentru Nou Nascuti a Societatii Canadiene de Pediatrie a reexaminat literatura medicala recenta. Nu a putut gasi nici un motiv convingator in favoarea circumciziei, dar gasit multe motive convingatoare impotriva (5).
Din mass media internationala am aflat ca spre exemplu, in provincia British Columbia, Canada, a fost emisa o noua norma cu privire la circumcizie. In aceasta se spune ca circumcizia poate fi considerata o violare a drepturilor omului, fiind numita "interventie chirurgicala mutilatoare", si pune sub semnul intrebarii dreptul parintilor de a-si da acceptul ori solicita circumcizia pentru fii lor.
Mai jos sint cateva extrase din Manualul - Norma al Colegiului Medicilor si Chirurgilor din B.C.:
"Preputul este compus dintr-un tesut exterior si membrana mucus in interior, care este bogat in terminatii nervoase senzitive si erogene."
"...circumcizia masculina este o procedura nenecesara si ireversibila."
"Solicitarea parintilor pentru circumcizie nu justifica acesta procedura non-terapeutica."
Conform Constitutiei Romaniei si a Declaratiei Universale pentru Drepturile Omului a Natiunilor Unite, un copil are drepturi care include dreptul la securitatea persoanei, viata, libertate si integritate corporala.
De la formarea Natiunilor Unite, la sfarsitul celui de al doilea razboi mondial, s-au realizat multe progrese in intelegerea drepturilor omului si eticii medicale. Este acum cat se poate de limpede ca decalotarea prematura si circumcizia copiilor, acestia fiind in incapacitatea de a-si da consimtamant informat, violeaza drepturile omului si etica medicala. Practica de decalotare prematura si circumcizie, proceduri inutile, la copii, ce au fost introduse la sfarsitul sec. 19, se afla in directa violare a Conventiei Natiunilor Unite pentru Drepturile Copilului din 1989 si a Principiilor Eticii Medicale ale Asociatiei Medicale Americane din 1992 (6).
Documentarea vatamarilor cauzate de decalotarea prematura si circumcizie este acum disponibila publicului larg prin intermediul retelei globale a internetului.
Astazi, mai multe mii de barbati circumcisi in copilarie au devenit constienti de vatamarea sexuala ce le-a fost produsa prin decalotarea prematura si circumcizia penisului lor. Unii si-au restaurat preputul si au experimentat renasterea senzatiilor sexuale de care au fost privati prin circumcizie. Acesti barbati poarta marturia efectelor daunatoare ale circumciziei asupra raspunsului sexual uman (7). Ei sint furiosi pentru vatamarea ce le-a fost facuta.
In acest climat, decalotarea si circumcizia baietilor, proceduri inutile, este un lucru inacceptabil.
Medicilor in stagiu trebuie sa nu li se mai ceara sa invete, in practica, operatia de decalotare si circumcizie.
Nu exista nici un beneficiu medical al decalotarii premature si al circumciziei. In plus, exista probleme in domeniul eticii, drepturilor omului si cu privire la consimtamantul informat.
In acelasi timp, imi exprim nemultumirea pentru continuarea acestor practici, a circumciziei si decalotarii (debridarii) fimozei la copii, practici nejustificate medical si costisitoare, finantate din bani publici.
Pentru detalii despre situatia practicii mutilatoare a circumciziei si decalotarii, in Romania, consultati www.circumcizia.org.
As dori sa profit de acesta ocazie si sa intreb daca ati emis orice fel de norma medicilor, privind circumcizia si decalotarea (debridarea) fimozei la copii. Daca nu, aveti de gand sa o faceti?
Cu stima,
Ionut Dragonici
Iasi, 21 nov. 2005
Anexa
1. Williams N, Kapila L. Complications of circumcision. Br J Surg 1993; 80:1231-1236.
2. Warren J, Bigelow J. The case against circumcision. Br J Sex Med. Sept/Oct 1994:6-8.
3. Cansever G. Psychological effects of circumcision. Br J Med Psychol. 1965; 38:321-331.
4. Taylor JR, Lockwood AP, Taylor AJ. The prepuce: specialized mucosa and its loss to circumcision. Br J Urol 1996; 77:291-295.
5. Fetus and Newborn Committee, Canadian Paediatric Society. Neonatal Circumcision Revisited. Can Med Assoc J 1996; 154:769-780.
6. Bigelow J. The Joy of Uncircumcising!, 2nd Ed 1995. Hourglass Book Publishing, Aptos, CA 95001.
7. Warren, J et al. Circumcision of children (letter). Br J Med 1996; 312:377.
Raspunsul domnului ministru este in asteptare.
Intoarcere la pagina principala