GARDIAN - PENTRU PROTECTIA GENITALA A BAIETILOR





Studiu: Efectele psihologice ale circumciziei: circumcizia, efectuata in jurul varstei fallice (pubertate), este perceputa de baiat ca un act de agresiune si castrare

Copiii la stadiul fallic sint predispusi sa experimenteze fobii fantastice legate de posibilitatea vatamarii corporale genitale



Jurnalul Britanic de Psihologie Medicala
Volumul 38, pag. 321 - 31 Decembrie 1965

Efectele psihologice ale circumciziei

de Gocke Cansever

Problema

In lucrarile sale despre dezvoltarea sexuala, Freud a postulat ca in jurul varstei de 4 - 5 ani se atinge concentrarea genitala a excitarii sexuale iar interesul baiatului in explorarea organelor genitale atinge o semnificatie dominanta. La aceasta faza a organizarii genitale infantile, numita stadiul fallic, organele sexuale dobandesc o mare valoare narcisista. Teama ca ceva s-ar putea intampla acestor organe pretuite este numita anxietatea (teama) de castrare.

Anxietatea de castrare dobandeste semnificatie in viata copilului si atunci cand acesta este pus in relatie cu evenimente ce caracterizeaza stadiul fallic. Potrivit lui Freud, in acest stadiu de dezvoltare, baiatul experimenteaza puternice dorinte genitale pentru mama lui si dorinte de moarte pentru tata, conceputalizat sub numele de complexul Oedip. Descoperirea diferentelor sexuale intre baieti si fete ridica asteptari de castrare pentru el insusi, ca o refulare a dorintelor sexuale interzise pentru mama sa (Freud, S., 1920, 1953).

Observatii clinice ale psihanalistilor, dovezi din antropologie, mituri religoase si folclorice, creatiile artistice si diverse alte surse sugereaza ca febra narcisista peste pierderea organului genital conduce la renuntarea atasamentului oedipal. Acesta rezolutie conduce la un nou stadiu de dezvoltare - perioada latentei.

Este acum general acceptat ca sub impactul atractiei oedipale si anxietatii de castrare, copiii la stadiul fallic sint predispusi sa experimenteze fobii fantastice legate de posibilitatea vatamarii corporale genitale.
Tratamentul medical, traumele, accidentele, au fost aratate de multi ca creeaza disturbante in viata psihica a copilului (Coleman 1950; Deutsch 1942; Jessner et al. 1952; Miller, 1951). Anna Freud a indicat ca "orice interferenta chirurgicala cu corpul copilului poate servi ca un punct focal pentru activarea, reactivarea, gruparea si rationalizarea ideii de a fi atacat, coplesit si (sau) castrat... Experimentarea propriu-zisa a operatiei induce un sentiment de realizare a fanteziilor pana atunci reprimate, si astfel multiplica anxietatile conectate la aceasta. In afara de situatia amenintatoare din lumea exterioara, amplificarea anxietatii prezinta un pericol intern pe care eul copilului trebuie sa il confrunte. Daca mecanismele de aparare disponibile la varsta respectiva sint destul de puternice ca sa administreze aceste anxietati este bine; daca sint surmenate de integrarea experientei atunci copilul va reactiona la operatie prin izbucniri neurotice; daca eul nu este capabil sa faca fata anxietatii atunci operatia devine o trauma pentru copil" (Freud, A., 1952).

Se remarca in literatura psihanalitica ca operatiile efectuale la nivelul penisului, cum este circumcizia, ridica anxietati de castrare indiferent de nivelul de dezvoltare si faciliteaza dezvoltarea tendintelor homosexuale la baieti (Fenichel, 1945). Nunberg, intr-un articol si mai interesant despre circumcizie si problemele de bisexualitate, puncteaza ca vatamarea penisului prin circumcizie poate intimida baiatul si altera dezvoltarea sa spre deplina virilitate. Totusi, el mai propune ca circumcizia poate stimula dorintele masculine in copil prin incurajarea identificarii cu tatal (circumcis) (Nunberg, 1947).

Circumcizia ca si obicei religios, a fost si este practicata in diferite parti ale lumii, in perioade primitive sau in epoca moderna. Este o practica generala la turci, cautandu-i-se justificare in religie. Intre cei educati, se practica cu scop "igienic". Copiii sint circumcisi in Turcia intre varsta de 2 si 10 ani, adesea inainte de inceperea scolii, in jur de 5 - 7 ani. Informatie foarte putina ori inselatoare ii este data baiatului despre operatie.

Practica circumciziei la turci in jurul stadiului fallic de dezvoltare ridica unele intrebari interesante despre cum afecteaza psihologia copilului. Desi este general cunoscut ca o procedura chirugicala la nivelul organelor sexuale ale copilului la vasta fallica va spori anxietatile lui despre castrare, nu s-au investigat in literatura efectele specifice ale circumciziei practicate la aceasta varsta. Din formularile psihanalistilor putem ipotetiza ca circumcizia va fi perceputa de copil ca o amenintare, un atac, va avea efecte negative asupra eului, va materializa temerile despre castrare in realitate, astfel stabilind sentimentul "acum sint castrat". Conform ipotezei lui Freud mai putem postula ca decalotarea si circumcizia practicate in jurul varstei fallice, prin stabilirea sentimentelor "sint deja castrat", va initia la copil o confuzie despre identitatea sexuala si il va dirija catre feminizare. Studiul de mai jos a fost condus pentru a valida acesta ipoteza.

Procedura

Au fost folositi in studiu 12 baieti cu varsta cuprinsa intre 4 si 7 ani, 6 din familii sub medie din punct de vedere al nivelului socio-economic, iar 6 de la medie. Cu exceptia a doua cazuri, nici unuia nu i s-au dat informatii explicite despre circumcizia care a urmat. In afara de 2, nici unul nu incepuse inca scoala. Conditia lor fizica in urma testelor, a fost gasita normala. Inainte de studiu, numai unul avusese o trauma fizica, respectiv o lovitura la cap in urma cu 2-3 ani. Ceilalti copii avusesera doar boli uzuale, fara complicatii sau spitalizare.

Copiii au fost investigati cu o luna inainte de operatie. A fost dat un chestionar mamei, care a urmarit informatii cu privire la conditiile de viata ale copilului, capacitatea de adaptare sociala, emotionala si intelectuala, reactia copilului si a familiei in legatura cu circumcizia. Apoi, un test Goodenough Draw-a-man, Rorshasch, CAT si un set de povestiri-test au fost administrate copilului.

La 3 zile dupa operatie, pana in a 7-a zi, baiatului i s-au administrat din nou aceleasi teste, cu execeptia povestirilor. Un al doilea chestionar a fost dat mamei, de data asta cu scopul de a investiga reactiile fizice si psihologice ale baiatului datorate operatiei. Pana la vremea celei de-a doua testari, majoritatea baietilor trecusera peste discomfortul fizic cauzat de operatie.

Rezultate

Chestionarul

Desi rezultatele obtinute din cele doua chestionare nu sint direct legate de obiectul acestui studiu, ele furnizeaza materiale despre conditiile de trai ale copilului, care ar putea fi de utile psihologilor, in general.

Numai trei subiecti aveau dormitoare separate, doi il imparteau cu o ruda apropiata si cinci cu parintii lor. Unul dormea in pat cu fratele sau, iar unul cu sora. Copiii din familii cu venituri mici locuiau in conditii de serioasa privatiune psihologica si fizica. Majoritatea erau amenintati de o teama reala de infometare si temeri justificate de distrugere, rezultate dintr-un permanent rau tratament aplicat lor.

Copiii din familiile cu venit mediu intampinau problemele tipice ale unui copil american din aceeasi clasa sociala.

Mamele au demonstrat o rezistenta in observarea semnelor de tulburari mentale la copiii lor si, in afara de doua, si-au descris fiii ca fiind "sanatosi emotional, social si intelectual". Observatiile facute in timpul testarilor si remarcile inocente ale mamelor au scos la iveala faptul ca copiii aveau anumite probleme psihologice, cum sint udatul patului, fobii ori tantrum comportamental. Doi subiecti erau puternic tulburati. Totusi, mamele considerau aceste simptome manifestari normale ale copilariei si pareau in nestiinta totala despre caracterul lor psihopatologic.

Numai doua mame au furnizat niste informatii fiilor lor despre circumcizie, inaintea operatiei. Restul s-au abtinut, din variate motive. Adesea o "mica minciunica" a fost spusa baiatului ca de exemplu "vei primi o multime de cadouri si te vei distra bine". Totusi, mamele au raportat ca baietii de fapt stiau ceea ce urma sa se intample. Majoritatea deja adunasera niste informatii de la prieteni sau rude. Mamele si-au justificat pozitia in a nu da informatii copiilor despre circumcizie prin faptul ca altfel, baiatul se va teme, daca i se va spune adevarul, si va refuza sa coopereze. Ele au preferat sa pacaleasca copilul, iar daca el va manifesta semne de tulburare si alarmare dupa circumcizie, atunci, ele cred ca situatia se va rezolva "cand va fi scris sa se rezolve".

Doua mame au fost rezistente in observarea reactiilor psihologice ale copiilor de dupa operatie, ignorand aceste semne. In al doilea chestionar, au descris comportamentul copiilor "sanatos si matur". Ele au explicat tantrumul comportamental ce l-a manifestat baiatul, o reactie tipica, ca rezultatul "rasfatului cu atentia si cadourile ce i-au fost facute".

Din interviurile cu mamele, se pare ca in general, ele aveau foarte putina intelegere a starii psihologice a baiatului, indiferent de circumcizie. In special in familiile cu venit redus si putina educatie, nevoile si anxietatile copilului erau rar recunoscute si putin sau nimic nu se facea pentru a-l proteja si ajuta. Copilul era lasat singur sa se lupte si sa isi rezolve propriile temeri, curiozitati sau dorinte. Tatii, lasand grija cresterii in seama mamelor, erau chiar si mai distanti emotional.

Testul Goodenough Draw-a-man

O forma revizuita a testului Goodenough Draw-a-man Test a fost aplicata, ca cel ce se utilizeaza in majoritatea clinicilor din SUA . Baiatului i s-a cerut sa deseneze "o persoana" si nu "un barbat". Apoi i s-a aplicat un set de intrebari despre desenul pe care l-a facut.

Au fost semnalate unele schimbari interesante dupa circumcizie, atat in ceea ce priveste calitatea desenului cat si cu privire la raspunsurile la intrebari.

Dupa circumcizie, s-a constatat o diminuare serioasa in nivelul coeficientului de inteligenta I.Q. obtinut prin acest test si in marimea desenului facut de subiecti. Reducerea I.Q. ne conclude ca circumcizia impiedica functionarea neintrerupta, spontana si eficienta a copilului; totusi ar fi inselator a spune ca reduce I.Q. per se, de vreme ce este acum general acceptat de psihologi ca testul DAM nu este o masura foarte buna a inteligentei.

Reducerea dimensiunii desenului este de mai mare valoare in explicarea implicatiilor circumciziei asupra copilului. Comparativ cu perceptia anterioara, dupa operatie, copiii s-au simtit "mai mici". Imaginea corpului arata o tendinta de reducere in dimensiune, foarte probabil datorita sentimentului de "a fi taiat, circumcis". Prin realizarea unei proprii imagini mai mici, copilul a mai exprimat sentimente de insecuritate, insuficenta, inferioritate, sub impactul atacului lumii exterioare asupra sa. (Levy, 1950; Machover, 1951).

Unele schimbari interesante sint observate in calitatea raspunsului la intrebarile care i-au fost puse dupa ce desenul a fost finalizat. Putem sumariza aceste schimbari sub doua grupari.

Tulburarea identificarii sexuale

Dupa circumcizie, toti copiii au aratat tulburari ale identificarii sexuale prin testul DAM; totusi fiecare intr-o maniera stranie pentru el insusi. O interesanta tulburare a fost observata in sexul atribuit desenului facut inainte si dupa operatie. Cinci baieti au aratat o schimbare categorica in identificare sexului desenului, cinci pareau netulburati in acest sens, iar doi subiecti erau derutati inainte, dar si dupa operatie.

Cand raspunsurile celor cinci subiecti netulburati au fost analizate, s-a gasit ca acesti copii manifestau si confuzie despre identitatea lor sexuala. Un baiat a raspuns la intrebarea referitoare la corpul desenului ca "el a purtat o fusta draguta si bluza, fundita in par si pantofi cu toc inalt". Doi baieti au descris desenul ca barbat, dar au desenat o fusta in loc de chiloti ori pantaloni. Altul si-a exprimat confuzia in alt mod. Desi in desenul pe care l-a facut inainte de operatie nu i-a fost dificil sa lege picioarele de trunchi, la al doilea desen i-a luat o perioada considerabila de timp sa faca acest lucru si nu a reusit sa corecteze o eroare facuta in timpul desenarii picioarelor la jonctiunea cu trunchiul. O alta schimbare interesanta a fost omisiunea unei importante parti a corpului, ca de exemplu un brat sau un picior (desen mutilat). Unii baieti au omis sa redeseneze obiectele fallice, ca de exemplu o pusca, care inital o desenasera, respectiv inainte de decalotare si circumcizie.

Tendinte regresive

A fost constatata dupa circumcizie tendinta de regresie spre modele mai infantile si primitive de expresie. Jumatate din baieti au atribuit o varsta mai mica desenului lor dupa operatie, ceea ce este un indicativ al dorintei de a redeveni copil mic, "nou nascut", sau sa traiasca intr-un stadiu mai mic cand viata era mai putin amenintatoare.

O alta trasatura interesanta a fost observata ca raspuns la cele "trei dorinte" ale desenului. Dupa circumcizie, doi nu au mai avut nici un fel de dorinte, unul din cauza retragerii extreme in sine si altul din cauza furiei primitiv exprimate. Cinci subiecti care au exprimat inainte dorinte mai mature, acceptabile pentru varsta lor, au manifestat nevoi pasive. Un bun exemplu este un baiat al carui raspuns preoperativ a fost ca doreste "o minge, un fluier si jucarii".
Dupa circumcizie, acest copil a dorit sa manance "mancare din belsug, prajituri, crema de vanile si orez cu vanilie", ultimul fel fiind un amestec de lapte si orez care se foloseste drept hrana pentru nou nascuti. Un baiat foarte tulburat a exprimat dorinte orale zgomotoase. Raspunsul preoperativ a fost "sa aiba imbracaminte si pe cineva care sa vorbeasca cu el in fiecare zi". La intrebarea "De ce?" a raspuns "ca sa invete cele mai bune idei de la el si sa le aplice in viata". La testarea de dupa operatie, el isi dorea " o comoara, o oale mare de tot, sa poata sa prinda oameni pe care sa ii gateasca in oala si apoi sa ii devoreze ". Acelasi copil a legat costumele pe trunchiul desenat dupa circumcizie cu dorinte orale extrem de agresive. El si-a imbracat eroul in "haine teribile" si l-a trimis sa "manance copii".

Doi alti baieti au folosit costumatiile pentru scopuri agresive. In timp ce unii copii au aratat clare tendinte narcisiste, si-au dorit sa posede articole care ii facea sa arate mai bine, mai curati si mai draguti, obiecte ce nu fusesera dorite de ei inainte de decalotare si circumcizie.

Povestirile

Acest test a constat din doua seturi de povestiri incomplete focalizandu-se pe un organ al corpului ca de exemplu coada, nas sau deget, animale sau fiinte umane. Copilul a trebuit sa dea un raspuns la sfarsitul fiecarei povestiri la intrebari de genul "ce i s-a intamplat catelusului?". O tehnica similara cu cea folosita in acest studiu a fost sugerata prima data de Duss in 1940 si mai tarziu de catre Freidman (1952) prin utilizarea propriilor fabule in studiul empiric al anxietatii (temerii) castrarii si complexului Oedip. In acest studiu, povestirile lui Friedman au fost putin schimbate pentru a se adapta culturii, turcesti iar trei povestiri paralele au fost separate pentru a fi aplicate dupa circumcizie.

Raspunsurile la cele doua seturi de povestiri au fost comparate pentru a evalua intensitatea tendintelor agresive. Sistemul de punctaj a fost adoptat din metoda lui Pine (1960) pentru evaluarea protocoalelor TAT.

O stricaciune puternica, violenta, a obiectului, a fost marcata cu nivelul 1 (de exemplu mutilarea, moartea, ruptura). O vatamare agresiva precum imbolnavirea a fost marcata la nivelul 2. Raspunsurile care au implicat numai schimbarea usoara a obiectului, cum ar fi schimbarea culorii, au fost marcate la nivel 2.

Observatiile noastre au fost ca dupa circumcizie nivelul 1 arata o crestere semnificativa, indicand faptul ca operatia a fost perceputa de baiat ca un atac agresiv, cu implicatii mortale. Desi inainte de operatie, subiectii erau oarecum constienti de un pericol iminent, ei puteau mult mai usor sa isi controleze frica si erau capabili sa o exprime in moduri mai subtile si mai simbolice. Daca inainte de circumcizie au experimentat anxietatea castrarii, aceasta temere a fost mai mult cu titlul probabil decat real, iar eul lor a fost suficient de puternic pentru a controla acesta anxietate.

Testul aperceptiei copiilor

In incercarea de a aplica conceptele psihologiei eului psihanalitic dinamicii ce rezulta din povestirile-test TAT, Pine (1960) a elaborat un manual de punctaje care da posibilitatea evaluarii puterii eului. El sugereaza ca (1) integrarea exprimarii dorintelor si (2) nivelul expresiei dorintelor in testele TAT pot fi folosite ca masura de control a eului.

Integrarea exprimarii dorintelor este analizata dupa cum urmeaza:

(1) Eficienta cu care exprimarea dorintelor in povestirile TAT sint integrate in tema povestirii sint considerate un index al eului si sint clasificate "tematic".
(2) Aspectul materialului dorintei in expresii nepotrivite inseamna o slabiciune a controlului eului si este clasificat "nepotrivit".
(3) Uneori dorintele sint utilizate incidental in povestirile TAT, astfel ca subiectul poate cu greu sa lege aceste experiente cu tema povestirii sau sint folosite deliberat pentru efect dramatic. Aceste utilizari de dorinte sint clasificate "incidentale".

A doua masura a controlului eului, nivelul de exprimare a dorintei, implica "moderarea intensitatii dorintei si socializarea scopului ei" (Pine, 1960). Pentru acest rating, Pine propune trei nivele:
Nivelul 1 - exprimarea dorintei direct nesocializata
Nivelul 2 - direct socializata
Nivelul 3 - indirecta, deghizata sau slaba
"Desi o preponderenta puternica a dorintelor direct socializate poate avea implicatii patognomice, preponderenta dorintelor direct-nesocializate sau a celor directe ori deghizate sugereaza un dezechilibru intre controlul eului si exprimarea impulsului" (Pine, 1960).

Pentru a putea evalua taria eului dupa circumcizie, a fost utilizata metoda de analiza a lui Pine pentru a clasifica protocoalele CAT. Povestirile au fost punctate conform integrarii expresiei dorintei. De vreme ce a existat o preponderenta covarsitoare a exprimarilor agresive, si practic nici o implicatie a impulsurilor libidinale, directia dorintelor agresive, de exemplu obiectul lor, a fost de asemenea evaluat.

Am observat ca dupa circumcizie, s-a constatat o crestere in utilizarea incidentala si necorespunzatoare a energiei instinctuale, indicand o lipsa de integrare a dorintelor si impulsurilor. Am notat si o crestere substantiala a nivelului 1 (exprimare direct-nesocializata). Aceste doua lucruri gasite indica ca dupa circumcizie apare o slabire marcanta in controlul eului si descarcari primitive, respectiv incapacitatea de a utiliza corespunzator energia instictuala.
Datorita efectelor traumatice ale circumciziei, ce rezulta si in slabirea eului, instinctele cauta exprimare directa, coplesesc eul si isi pierd caracterul socializat.

Schimbarile de dupa circumcizie sint de asemenea notate in directia dorintelor, adica obiectului. Agresiunea directionata spre eu a fost luata ca un index de castrare. In ambele testari, subiectii au exprimat in mod spontan dorinte ostile si distructive pentru eroul povestirii cu care ei s-au identificat. Totusi, aceste remarci au crescut coplesitor dupa operatie, subliniind ca circumcizia a fost perceputa de baiat ca un atac agresiv, de castrare.

Concomitent cu cresterea cantitatii de expresii directionate spre sine, s-a constatat si o crestere a remarcilor directionate spre figura mamei. Numai o usoara schimbare, nesemnificativa, a aparut sub forma unor impulsuri ostile directionate spre figura tatalui. Potrivit acestor rezultate, mamele au fost considerate de baieti responsabile pentru vatamare; ele au fost percepute ca si castratori iar sentimentele agresive, ostile, au fost indreptate spre ele.

Alte obiecte, in afara de figura mamei si a tatalui, au fost folosite de copii ca tinte sau surse ale agresiunii - spre exemplu rude, animale, societate sau obiecte neinsufletite. Unii copii au manifestat impulsuri ostile difuze, fara tintirea unor obiecte specifice.

Rorschach

Desi protocoalele Rorschach arata unele schimbari dupa operatie, acestea nu par sa fie asa dramatice ca schimbarile observate in alte teste psihologice. Analiza cantitativa a lui Klopfer et al (1954) a doua seturi de protocoale releva ca d%, F% si numarul de raspunsuri respinse creste semnificativ, in timp ce totalul R, C si M se reduce dupa circumcizie. Restul determinantilor au fost dati de inconsecventa subiectilor, astfel ca nu s-a putut evalua modificarea fiecarei categorii separat. Toti ceilalti determinanti au fost grupati sub numele "Inregistrari calitative". O reducere semnificativa s-a inregistrat si in acesta categorie. A fost numai o usoara tendinta de reducere a H% si in medie, si reactia cromatica. Nici una nu a fost semnificativa statistic.

Schimbarile notate in incidenta diferitilor determinanti indica o constringere generalizata si inabilitatea de a raspunde afectiv la cererile emotionale ale lumii externe, si o retragere din relatiile interumane. In timp ce inainte de circumcizie baietii erau mai spontani in exprimarea sentimentelor sau nevoilor, dupa operatie ei devin refractari in a-si dezvalui lumea lor interioara si sint acum apti sa se izoleze si / sau sa se auto-izoleze pe ei insisi de lumea din jurul lor.

Acesta contractare si izolare este un sistem de autoaparare al eului impotriva atitudinii represive a adultilor, prin circumcizie. Dupa ce au fost atacati si mutilati, baietii cauta acum siguranta si confort printr-o retragere totala din relatiile interpersonale, si astfel se autoprotejeaza de interferentele agresive.

De fapt, analiza cantitativa a raspunsurilor lui Rorschach indica ca baietii percep operatia de circumcizie ca pe castrare.
Referinte la obiecte si figuri stricate, rupte, desfigurate, apar cu o frecventa mare. Are loc de asemenea o semnificativa reducere a raspunsurilor ce contin elemente sau simbolism fallic (Schafer, 1954). Ceea ce era perceput inital ca "doi ursuleti", dupa circumcizie este interpretat de baiat drept "iepurasi cu capetele taiate". Soarele devine "flacari ce ard" iar "capul iepurasului" este vazut acum drept "foarfece" sau "bisturiu".

Din analiza Rorschach nu rezulta nici o dovada cu privire la schimbarea in identificarea sexuala. Aproape jumatate din subiecti au manifestat confuzie cu privire la acest subiect inainte de operatie; doi au stabilit identificari feminine. Desi continutul raspunsurilor dureaza elementului fallic de dupa circumcizie, aceasta, credem noi, nu poate fi considerat ca un index in identificarea feminina.

Pe langa contractarea generalizata observata la toti subiectii, fiecare copil prin Rorschach a aratat o reactie caracteristica pentru el insusi. In timp ce unul a reactionat la operatie cu o revolta agresiva din interior, altul a intrat in regresie, intr-o stare de pasivitate. In timp ce unul a devenit interesat in organele sexuale, altul a parut preocupat de privarea orala. Asemenea reactii idiosincratice nu au fost suspuse evaluarii statistice.

Discutie

Rezultatele obtinute prin diferite teste psihologice indica ca circumcizia este perceputa de baiat ca un atac agresiv asupra corpului sau, atac care l-a vatamat, mutilat si un unele cazuri distrus total. Sentimentul "acum sint castrat" pare a fi dominant in psihicul acestor copii. Ca rezultat, copilul se simte inadecvat, neajutorat si functioneaza mai putin eficient.

Dupa circumcizie, eul devine mai slabit in urma impactului cu experienta traumatizanta, este incapabil sa administreze eficient si adapatabil trauma si dorintele instinctuale, la fel si anxietatile ce sint astfel initiate. Ipoteza psihoanalitica ca circumcizia va fi perceputa ca o castrare, si in special ipoteza Annei Freud ca operatiile in copilarie dau un sentiment al materializarii in realitate a acestor anxietati, sint confirmate prin acest studiu.

Principala reactie la operatie este o crestere a impulsurilor agresive. Nu doar ca baiatul se simte atacat, dar in plus, ca o reactie, incearca sa ii atace pe cei care l-au mutilat. Calitatea sentimentelor agresive este la fel de arhaica, ca si perceptia operatiei.

Pentru a se proteja pe sine de amenintarile lumii exterioare si de dorintele instinctuale cauzate de operatie, eul baiatului pare sa gaseasca siguranta in retragere. Ca o masura de aparare, eul sau se izoleaza de stimuli si astfel se protejeaza de pericolele externe si interne.

Desi formularile psihoanalitice sint in general confirmate, unele intrebari sint puse de date. Un lucru interesant gasit este perceperea femeilor ca si castratori. Freud postuleaza ca datorita atasamentului oedipal fata de mama, baietii asteapta represalii din partea tatalui, si afirma ca frica de castrare este cea care il face sa renunte la obiectul sau, al dragostei. Noi gasim in rezultatele noastre ca baietii isi percep mamele ca si mutilatori, iar impulsurile agresive sint dirijate spre ele cu intensitate si frecventa sporita. Contradictia gasita se poate datora unor factori culturali si experimentali.

Acesti factori culturali ar fi putut influenta rezultatele studiului astfel: copilul turc este legat de mama sa si este sub controlul ei, astfel ca pedeapsa si recompensele sint asteptate sa vina din partea ei, in timp ce tatal este un membru distant si detasat al familiei, ce este in mod sistematic supra-idealizat de catre codurile si obiceiurile culturale. Este foarte probabil ca supraidealizarea tatalui si supervizarea atenta din partea mamei, initiaza a adanca reprimare a sentimentelor ostile fata de tata, si permit exprimarea acestor sentimente ostile fata de figura mamei. Dorintele puternic reprimate sint apte sa gaseasca expresie in inalte forme simbolice. Acest material simbolic nu a fost evaluat in acest studiu.

Al doilea factor care ar putea determina copilul sa perceapa femeia drept castrator ar putea fi faptul ca investigatorul a fost femeie.

Interviurile cu mama, vizitele acasa la copil inainte si dupa operatie, ar fi putut crea in mintea copilului o asociere intre circumcizie si femeia investigator.

Desi nici o explicatie nu s-a dat copilului cu privire la scopul testarii psihologice, este posibil ca mamele au explicat copiilor acesta neobisnuita procedura in termeni de circumcizie. Noi sugeram ca copilul a ajutat investigatorul si mama ce a cooperat, responsabila pentru mutilare, iar acest lucru a orientat toata furia baiatului spre figurile feminine. Acest aspect, totusi, trebuie clarificat prin studii viitoare.

A doua ipoteza psihoanalitica pentru care nici o dovada clara nu poate fi oferita de catre acest studiu este cea despre tendinta de feminizare initiata la baieti, dupa circumcizie. Doar rezultatele testului Goodenough DAM dezvaluie ca majoritatea subiectilor au experimentat un anume tip de confuzie in legatura cu identitatea lor sexuala in urma circumciziei. Dar aceste rezultate nu pot fi acceptate ca dovada a tendintei spre feminizare. Testul Goodenough DAM nu este inca acceptat ca masura valabila pentru aceste tendinte psihologice.

CAT, povestirile si Rorschach ofera putine dovezi pe acest subiect. Primele doua teste sint asa de greu incarcate cu material agresiv incat referinta la impulsurile libidinale este non-existenta. Desi in protocoalele Rorschach, atat pre cat si in post operativ, se observa confuzia despre identitatea sexuala la unii subiecti, gradul si cantitatea confuziei nu arata vreo modificare semnificanta dupa operatie. O dovada fructuoasa ar fi reducerea in simbolismul fallic. Totusi, nici acesta dovada, nici sentimentul "acum sint castrat", nu ne pot face sa afiram ca circumcizia orienteaza baiatul spre feminizare. Tendinta de indentificare cu femeia nu este decat o cale prin care baiatul face fata anexietatii de castrare; alte masuri ca negarea, etc, pot fi folosite de catre eu pentru a face fata acestui sentiment. De aceea noi sugeram ca dupa ce experienta initala de aparare prin retragere dispare, timp in care eul capata putere impotriva dorintelor instinctuale si amenintarilor exterioare, va integra si sintetiza trauma si sentimentele ce rezulta din aceasta, in structura personalitatii. Acesta sinteza poate sa fie realizata la fiecare copil in moduri diferite, in functie de experienta fiecaruia (Nunberg, 1931). Pana cand acesta sinteza nu este realizata nu se poate face nici o afirmatie cu privire la cursul tendintelor sexuale la baiatul circumcis. Pentru a clarifica rolul circumciziei la barbatul homosexual, un studiu longitudinal trebuie sa fie efectuat, care va mai clarifica si cursul instinctelor sexuale si functiei sintetice ale eului, dupa o experienta traumatica cum este circumcizia.

Acesta problema primeste semnificatie pe mai departe cand formularile lui Nunberg despre circumcizie sint luate in considerare. Nunberg postuleaza nu doar ca circumcizia intimideaza impulsurile sexuale ale baiatului, dar poate si stimula aceste dorinte masculine (Nunberg, 1947). Cum aceste doua directii contradictorii se realizeaza sub impactul circumciziei, merita o mare atentie. Barbatul turc, pe de o parte cu idealurile sale de bravism, curaj si capacitate de indurare a durerii, iar pe de alta parte supunerea totala fata de autoritate, poate oferi un bun exemplu de rezolutie intre conflictul dintre masculinitate si homosexualitate. Relatia dintre trasaturile culturale si sinteza obtinuta de catre eu, in urma circumciziei, in determinarea cursului instinctelor sexuale, este cu siguranta o zona de studiu fructuoasa pentru investigarea psihoanalitica (Erikson, 1950).

In afara de largul aspect teoretic, mai sint si alte zone de investigatie oferite de acest studiu explorator.

Desi nu a fost facuta nici o analiza specifica despre relatia dintre starea psihologica a copilului inainte de circumcizie si intensitatea reactiei la aceasta, in general, se pare ca copiii cu probleme emotionale mai severe tind sa exprime mai mare tulburare dupa operatie. In concordanta cu formularile Annei Freud, copilul cu conflicte neurotice si mecanisme slabe de aparare se pare ca a reusit mult mai greu sa faca fata experientei, iar cand eul nu a fost in stare sa faca fata anxietatii date de circumcizie, a devenit o trauma pentru copil (Freud, A., 1952). Este cel mai probabil ca, intr-un studiu longitudinal, copiii cu un eu mai slab vor intampina mai multe dificultati in integrarea experientei decat cei cu un control rezonabil mai bun.

O relatie a fost observata intre cantitatea de informatie data copilului si reactia sa la operatie. Acei baieti care au primit informatii inselatoare pareau ca manifesta mai mare tulburare decat cei doi subiecti ai caror mame i-a informat. Un studiu ce ar urmari investigarea relatiei dintre cantitatea de informatie data si gradul de reactie aratat, ar fi valoros in clarificarea acestui aspect.

Studiul mai ridica si o intrebare cu privire la nivelul socioeconomic al copilului si abilitatea lui de a face fata experientelor traumatice. Sase copii apartineau unor familii sarace iar doi erau realmente amenintati cu frica de infometare. Unul dintre acesti copii era atat de infricosat de distrugerea totala prin infometarea de acasa, incat mutilarea, castrarea, a fost o usurare pentru el. Ceilalti copii din medii sarace, la fel, aveau tendinta sa ia experienta in mod de bravura mai mult decat ceilalti cu un standard socio-economic mai inalt, si nici un fel de privatiune fizica. Clarificarea acestei impresii ar putea fi valoroasa pentru acei psihologi interesati de relatia dintre nivelul socio-economic si nivelul de suportabilitate la stresul psihologic.

Sumar

Pentru a evalua efectele psihologice ale circumciziei, un mic studiu a fost condus, in care la 12 baieti, din medii socio-economice medii si joase, li s-a administrat testul Goodenough and DAM, CAT, Rorschach si doua seturi de povestiri, inainte si dupa operatie.
Rezultatele testarii arata ca circumcizia, efectuata in jurul varstei fallice, este perceputa de copil ca un act de agresiune si castrare. Are efecte negative asupra functionarii si adaptarii copilului, in special asupra tariei eului sau. Prin slabirea mecanismelor de aparare ale eului, si prin initierea regresiei, se elibereaza temerile anterior ascunse, anxietatile si impulsurile instinctuale, si primesc un sentiment de realitate. Ceea ce baietii exprima dupa operatie este primitiv, arhaic si nesocializat in caracter. Ca o masura de protectie si control impotriva scurgerii fortelor instinctuale ce vin din interior si impotriva amenintarilor din exterior, eul baiatului cauta confort si siguranta in retragere totala, prin izolare de stimulii ce il tulbura.

Rezultatele studiului au ridicat cateva intrebari despre anumite formulari psihoanalitice, motiv pentru care studii pe mai departe se recomanda. Posibilitatile de studiu viitor sint de asemenea discutate.

Acest studiu a fost finantat de catre Human Ecology Fund. Spitalul de Psihiatrie Bakirkoy, Robert College, Istanbul, Turcia.



Referinte

1. Coleman, L. L. (1950). The psychological implications of tonsillectomy. N. Y. State J. Med. 50, 75.

2. Deutsch, H. (1942). Some psychoanalytic observations in surgery. Psychosom. Med. 4, 86.

3. Duss, G. (1940). La methode des fables en psychoanalyse. Arch. Psychol. 28.

4. Erikson, (1950) E. H. Childhood and Society. New York: Morton and Co.

5. Fenichel, O. (1945). The Psychoanalytic Theory of Neurosis. New York: Norton and Co.

6. Freud, A. (1952). The role of bodily illnesses in the mental life of children. Psychoanaly. Study Child. New York: Int Univ. Press.

7. Freud, S. (1920) Introductory Lectures in Psychoanalysis. New York: Boni and Liveright.

8. Freud, S. (1953). The infantile genital organization of the libido. In Collected Papers, 2. London: Hogarth Press.

9. Friedman, S. (1952). An empirical study of the castration and Oedipus complexes. Genet. Psychol. Monogr. 46

10. Goodenough, F. L. (1926). Measurement of Intelligence by Drawings. Yonkers: Word Book Co.

11. Essner, L. et al. (1952). Emotional implications of tonsillectomy and adenoidectomy on children. Psychoanalytic Study of the Child. New York: World Book Co.

12. Klopfer, B. et al. (1954) Developments in the Rorschach Technique, vol. I. New York: World Book Co.

13. Levy, S. (1950) Figure drawing as a projective test. In L. E. Abt and L. Bellak (eds.), Projective Psychology. New York: Grove Press Inc.

14. Machover, K. (1951). Drawing of the human figure: a method of personality investigation. In H. Anderson and G. Anderson (eds.), An introduction to Projective Techniques. New York Prentice Hall Inc.

15. Miller, M. L. (1951). The traumatic effect of surgical operations in childhood on the integrative effects of the ego. Psychol. Quart. 20, 57.

16. Nunberg, H. (1931). Synthetic function of the ego. Int. J. Psychol. 13.

17. Nunberg, H. (1947). Circumcision and the problems of bisexuality. Int. J. Psychol. 28.

18. Pine, F. (1960). A manual for rating drive content in the Thematic Apperception Test. J. Proj. Techn. 24, 95.

19. Schafer, R. (1954). Psychoanalytic Interpretation in the Rorschasch Testing. New York: Grune and Stratton.



Publicat Gardian 16 noiembrie 2005


Intoarcere la pagina principala