GARDIAN - PENTRU PROTECTIA GENITALA A BAIETILOR





Articol medical: Circumcizia cauzeaza stress post traumatic
Trauma circumciziei din copilarie conduce la stress post traumatic la barbatii de varsta medie, existand dovezi substantiale ca trauma circumciziei din copilarie si/sau privarea de placere, contribuie mai tarziu in viata la un comportament agresiv, violent si/sau suicidal.

John Rhinehart

Jurnalul de Analiza Tranzactionala, volumul 29, numarul 3, pagina 215-221, iulie 1999

Circumcizia neonatala reconsiderata

Abstract
Articolul de fata prezinta statutul actual al circumciziei neonatale in SUA si constatarile clinice prezente privind consecintele pe termen lung de natura somatica, emotionala si psihologica ale acestei proceduri, la barbatii adulti. Aceste consecinte sint tipice pentru complexul de stress post traumatic.

Trauma psihologica este un chin al celor lipsiti de forta. In momentul traumei victima cedeaza neputincioasa in fata fortei coplesitoare cu care se confrunta. Cand forta este cea a naturii, vorbim despre dezastre. Cand forta apartine unei alte fiinte umane, vorbim despre atrocitati. Evenimentele traumatice coplesesc sistemul obisnuit care da oamenilor un sens al controlului si conexiunii (Herman, 1992, p.33).
Circumcizia masculina implica amputarea chirurgicala a preputului, respectiv partea de tesut penil si membrana mucus care in mod normal acopera glandul penisului. Circumcizia neonatala este de obicei efectuata in primele 3 zile dupa nastere, in timp ce circumcizia rituala evreiasca in a 8-a zi de la nastere.
Circumcizia postnatala este destul de frecventa in SUA, singura tara industrializata care aplica aceasta practica pentru motive nereligioase la majoritatea baietilor - aproximativ 60% din nou nascuti potrivit Centrului National pentru Statistica in Sanatate (anul 1999, in prezent rata este in scadere - Nota Gardian). Estimand pe baza acestor date, medicii fac circumcizie la peste 1 milion de baieti anual, adica 3500 circumcizii in medie pe zi sau cate una la fiecare 25 de secunde. Circumciziile efectuate la baietii evrei de catre o persoana religioasa numita mohel (circumcizer ritualic), reprezinta mai putin de 4% din acest numar.
Controverse exista in continuare privind practica circumciziei masculine. O multime de motive sint prezentate atat in favoarea cat si impotriva procedurii, dar informatiile actualizate folosind surse serioase sint adesea necunoscute de opinia publica sau de catre medici. Scopul pentru care scriu acest articol este sa prezint ce am descoperit in populatia analizata cu privire la efectele pe termen lung ale acestei proceduri. Am speranta ca va stimula gandirea pe mai departe si explorarea terapeutica a acestui aspect.

Raportari clinice
Abordarea psihoterapeutica pe care o folosesc cand lucrez cu rezolutii ale traumelor din copilarie implica un poces care urmareste cursul gandurilor pacientului meu, amintirile, imaginile si senzatiile corporale. Acest lucru se intrepatrunde cu retrairea amintirii evenimentelor traumatice si este descris mai complet in articolul meu "Touching and Holding During Regressive Therapy" (Rhinehart, 1998).
Multi barbati care au fost circumcisi ca nou nascuti nu considera circumcizia o problema pentru ca nu isi amintesc nimic. In munca mea psihoterapeutica cu barbatii, totusi, am constatat ca amintirea evenimentului exista. De vreme ce evenimentul a avut loc la un nivel foarte timpuriu preverbal, este perceput mai degraba ca o amintire somatica decat ca o amintire verbala mai familiara. Imagini mentale variate stinghere si sentimente intense adesea insotesc iesirea acestei amintiri, inclusiv senzatia de intrumente ascutite metalice taind in carne vie (de obicei circumcizia se face fara anestezie), sentimentul ca subiectul este coplesit de oameni mari, sentimentul de singuratate si lipsa de ajutorare, teroare, si un sentiment de paralizie si imobilizare.

Exemple de cazuri
Urmatoarele patru exemple arata efectele pe termen lung ale traumei circumciziei, efecte pe care le-am gasit tipice printre pacientii mei.

S.T. este un barbat de 44 de ani a carui viata de adult este plina de teroare nenominalizata. Sentimentul este mai intens cand trebuie sa aiba legaturi cu oamenii intr-o maniera mai mult decat superficiala. In acele momente corpul incepe sa ii tremure incontrolabil. Se uita in alta directie, se retrage in el si experimenteaza un inalt nivel de stanjeneala. In timpul terapiei, in timp ce reexperimenta teroarea, cu mainile tremurande automat si-a acoperit zona genitala intr-un mod protector. Simtea ca retraieste experienta circumciziei din copilarie. Era intr-o teroare fizica si emotionala in timp ce se legana inainte si inapoi, simtindu-se complet neputincios, tradat si singur. Nu a putut sa exprime in cuvinte aceasta experienta, care a fost "uitata" pana cand am inceput terapia - ci numai suspine si gemete de agonie si neajutorare. Din punctul lui de vedere circumcizia a fost cea mai importanta experienta in sprijinul deciziei lui timpurii ca oamenii erau nesiguri si periculosi. Aceasta decizie s-a exprimat in timpul vietii ca o temere fata de oameni, in special fata de cei pe pozitii de autoritate. Experienta circumciziei, destul de proasta prin natura ei, a fost si mai severa prin incapacitatea mamei lui de a-i oferi consolare la momentul respectiv. Acest lucru a amplificat trauma suferita si decizia lui negativa pe care a luat-o despre nesiguranta lumii lui si a oamenilor care se afla in ea. La momentul de fata, trauma a fost rezolvata si problemele neurologice asemenea, eliminandu-i-se astfel teroarea si tremurul.

B.J., 52 de ani, a venit la terapie pentru ca a experimentat "probleme timpurii care ieseau la suprafata" si ii tulburau viata. Dupa o sesiune de terapie a continuat sa utilizeze termenul "taiat" in legatura cu familia si alte aspecte din viata. Aceste aspecte au fost declansate de participarea la un bris (circumcizia rituala evreiasca) a fiului nou nascut al unui prieten de-al sau. A auzit baietelul tipand si spre surpriza lui s-a simtit foarte rau, l-au luat transpiratiile, ametelile si si-a simtit organele genitale ca si cum ar fi fost brusc in apa inghetata, "intrand la apa". Imediat, a simtit furie la ideea ca ceva ii era luat baiatului, si ca era coplesit, redus si neputincios impotriva vointei sale. B.J. si-a dat seama ca acestea in mod clar aveau legatura cu propria lui circumcizie. Se nascuse 3 saptamani inainte de termen si cantarea 2.27 kg. El crede ca nu a fost consolat sau mangaiat prea mult dupa nasterea sa prematura ori din cauza circumciziei care i-a fost facuta in a 3-a zi de viata, in ciuda greutatii reduse pe care a avut-o. In timpul terapiei, B.J. a inceput sa faca conexiuni din punct de vedere cognitiv, emotional si fizic intre experienta sa timpurie si sentimentele persistente de-a lungul vietii de suparare, lipsa de putere, de barbat redus, si sentimentul generalizat pe care il avea de a fi pedepsit pentru "vina" de a fi barbat. In pozele facute cand era baiat a observat ca in mod frecvent isi acoperea organele genitale. Ce a mai iesit la suprafata a fost ideea "cum mi-ati putut face una ca asta - acum nu mai pot sa am incredere in voi", ceea ce a reflectat sentimentele sale ca adult, mai tarziu, si anume ca in oameni nu poate sa aiba incredere. In legatura cu acestea avea credinta ca nu trebuie sa planga sau sa fie suparat pentru ceea ce i s-a facut. Lasand sa iasa la suprafata si rearanjand aceste sentimente in jurul circumciziei lui s-a reusit o imbunatatire a increderii in sine, claritatii relatiilor sale si libertatea de a fi barbatul creativ care este, fara sa se teama de represalii.

R.J. are aproape 60 de ani. Intreaga viata a avut fobie de obiectele ascutite. Cand facea de mancare, folosea rapid cutitele, si nu suporta sa le vada. Cand folosea un cutit, il curata si il punea imediat in sertar. In timpul terapiei, explicatia acestei fobii a devenit clara pentru el. Senzatia amintita corporala pe care a avut-o a fost o senzatie chinuitoare in penis de obiect ascutit metalic (ca un instrument chirurgical) taindu-i preputul. Acum se descurca mai bine in prezenta cutitelor, si are un nou sens al libertatii in lume.

W.K. are 40 de ani si toata viata a experimentat anxietate si panica. Ca si copil era intotdeauna pe muchie si in permanenta incapabil sa se descurce aproape in orice problema. S-a simtit in special nepotrivit si fara nici o valoare in domeniul academic si profesional. La inceputul terapiei noastre, a progresat putin datorita efectelor comportamentului rusinos al tatalui lui fata de el, in timp ce crestea; acest comportament a creat si amplificat sentimentele de lipsa de putere si neajutorare ale lui W.K. In timpul terapiei, am identificat si lucrat cu elementele reziduale ale traumei de la nastere, impreuna cu elementele depresive ale parintilor lui si temerile legate de moartea sorei lui la sase saptamani, care a avut loc cam la un an inainte de conceperea lui. Totusi, usurinta cu care reactiile de anxietate si panica puteau fi declansate - in special cu persoanele reprezentante ale autoritatii la serviciu - au persistat. La un moment dat imaginea circumcizei neonatale a lui l-a facut sa isi dea seama de trauma extraordinara asociata cu experienta lui proprie. Pe masura ce amintirea iesea la iveala, corpul ii intepenea, amortea si se umplea de teroare, iar mintea ii devenea "goala" ("soc cortical") - tipic pentru ceea ce se intampla cand se experimenteaza un asemenea nivel de raspuns traumatic. Ca adult, orice situatie in care se simtea vulnerabil declansa aceasta reactie in corpul si mintea lui. Era ca si cum mintea lui functiona pe baza unei decizii foarte timpurii ca oamenii "mari" erau periculosi si s-ar putea sa il atace in orice moment. Aceasta decizie timpurie avea de-a face cu intretinerea unei stari somatice de hipervigilenta si tensiune. In timp ce ratiunea sa ii era clara ca acest lucru nu era necesar, corpul lui intretinea oricum starea aceasta. Aceasta decizie timpurie l-a determinat sa aiba dificultati in relatiile intime ca si adult.

Simptome ale circumciziei ce persista mai tarziu in viata adulta
Alti barbati cu care am lucrat au facut conectii cauzale intre problemele lor prezente - un sentiment de permanenta defensiva , timiditate, furie sau frica - si experienta circumciziei lor neonatale. Mai jos am dezvoltat o lista de simptome si comportamente care se pare ca au cauzat sau conditionat in mod semnificativ aceste experiente neonatale. De vreme ce aceste simptome si comportamente pot rezulta si din alte experiente traumatice, aceasta lista nu trebuie folosita ca o lista de verificare obligatorie pentru diagnosticul traumei circumciziei; totusi ele sugereaza prezenta traumei. Aceste simptome includ:
- sentimentul de lipsa de putere personala
- teama de a fi coplesit si victimizat de altii
- lipsa de incredere in altii si in viata
- sentimentul de vulnerabilitate la atacul violent al celorlalti
- prudenta in relatii
- rezervat in relatiile cu femeile
- stare permanenta de defensiva
- simt redus al masculinitatii
- simtul infirmitatii, in special in situatia barbatilor cu complicatii chirurgicale (poduri de piele, curbarea penisului din cauza amputarii inegale de preput, amputare partiala a marginilor glandului, etc)
- simtul unei dimensiuni penile diminuate, simtul amputarii
- incredere in sine scazuta
- furie si violenta impotriva femeilor
- reactii de furie irationale
- adictii si dependente
- dificultati in stabilirea de relatii intime
- amortire emotionala
- nevoia de mai multa intensitate in relatiile sexuale
- tandrete redusa in intimitate
- capacitate redusa de comunicare
- sentimentul de a nu fi inteles de cei din jur

Discutie
Idea ca circumcizia poate cauza probleme mai tarziu in viata adulta nu este noua. Freud (1916-1917/1933) a sugerat, in discutiile sale despre anxietate si viata instinctuala (pp. 86-87) ca ar putea sa existe o legatura intre temerea de castrare, nevroze si circumcizie:
"Este banuiala noastra ca la inceputuri castrarea era facuta de tatal gelos si crud pe baietii lui care cresteau, si ca circumcizia, care frecvent joaca un rol in ritualurile de pubertate la oamenii primitivi, este in mod clar o relicva usor de recunoscut a ei... Trebuie sa ne mentinem pe punctul de vedere ca fobia de castrare este unul dintre cele mai obisnuite si puternice motive pentru reprimare si astfel pentru formarea nevrozelor. Analiza cauzelor in care circumcizia, care prin castrare, a fost continuata la baieti ca tratament sau pedeapsa pentru masturbare (destul de frecvent in societatea anglo-americana) ne da aceasta certitudine " (pp. 86-87).
Gandirea lui Freud, avansata pentru timpul sau, era in contrast cu ideea prevalenta ca nou-nascutii sint "doar putin mai inteligenti decat o leguma... si nu sint direct constienti de nimic" (Goldman, 1997, p.7). Aceasta era opinia unui specialist pediatru a Universitatii din Pennsylvania in anul 1895. Chiar "cincizeci de ani mai tarziu, se credea ca nou nascutii nu sint capabili de altceva decat sa se miste, planga, manance si sa doarma." (Spock, 1946, citat de Goldman, 1997, p.7).
In timp ce gandirea lui Freud era concentrata pe formarea nevrozelor, poate ca un mod mai exact de gandire exista azi despre circumcizie in relatie cu trauma, despre care acum se stie mult mai mult. Mai stim acum ca nou nascutii sint destul de inteligenti, chiar daca ei nu sint in postura sa diferentieze circumcizia de castrare.
In modelul ei despre raspunsul uman la trauma, Pomeroy (1995) aduce impreuna ceea ce stim despre ce este trauma, cum are loc, si care sint raspunsurile noastre psihice la evenimentele traumatice. Ea descrie trei nivele innascute sau linii de aparare impotriva experientelor amenintatoare: (1) resursele relationale, care constau in bariere si legaturi comune, de siguranta si incredere ale individului; (2) apararea de tip lupta, zbor si inghetare din sistemul limbic al creierului; (3) apararea soc tot din sistemul limbic, dar fara control emotional (pp. 90-93). Ea puncteaza ca atunci cand o amenintare coplesitoare este semnalata de creierul emotional, sistemul defensiv emotional al creierului preia controlul. Creierul emotional raspunde la nivelul lupta-zbor-ingheata (aparare activa) sau aparare soc (reflexe pasive) (p. 92).
In cazul circumciziei, resursele relationale nu sint disponibile la nou nascuti. Urmatorul nivel lupta-zboara-ingheata nu il ajuta din moment ce el este usor prins si coplesit de cei care efectueaza procedura. Tot ce ii mai ramane este nivelul de aparare soc, care consta in inundarea sistemului nervos central cu teroare, furie si in final amortire, paralizie si disociere; aceasta este ultima lui sansa sa isi mai poata controla nivelul inalt de activare a sistemului nervos central, care altfel ar conduce la deces. Acest lucru se observa usor daca se vizioneaza inregistrarile video ale circumciziei nou nascutilor. Acea "linistire" de dupa circumcizie este mai mult o stare de disociere ca raspuns la durerea coplesitoare si teroarea prin care a trecut baiatul, si nu o stare de relaxare linistitoare.
Van Howe (1996), in observatiile sale clinice, scrie ca "baietii raspund in timpul circumciziei printr-o reducere a oxigenarii in timpul procedurii, nivel mai inalt adrenal, stari de veghe mai reduse si o interactiune mai redusa cu mediul lor dupa procedura. Toate acestea impiedica legatura mama-copil care ar face alaptatul sa fie posibil" (p.431).
Translatand acest nivel de experienta in viata adulta, Emerson (1991), pioner in tratarea traumei pre si perinatale la nou nascuti si copii, a spus ca trauma perinatala (ca de exemplu circumcizia) conduce la "suparare si furie care sint inexplicabil intrepatrunse de slaba incredere de sine, rusine, vina, violenta si lipsa de putere".

Relevanta pentru analiza tranzactionala
Intr-un articol mai vechi (Rhinehart, 1998, p. 58) am notat ca in octombire 1995 Robert Goulding vorbeste despre "redecizie somatica". Acest concept a aparut in timpul unei terapii de grup referitor la o pacienta care a luat hotararea de a se lasa atinsa de alta femeie, pe care ea a ales-o ca "terapist". Din acest lucru putem trage concluzia ca a existat o decizie somatica timpurie ca si copil de a nu permite acest tip de atingere.
Steiner (1979) vorbea despre "componenta somatica care reflecta decizia" (p. 109). Mai tarziu a scris ca "componenta somatica se refera la faptul ca persoana care a luat decizia invariabil aduce anumite aspecte ale anatomiei ei in joc, in special musculatura" (p. 111).
Eskine (1980) a descris cele trei aspecte cu care trebuie a se lucra pentru tratament: comportamental, intrapsihic si somatic (p. 103). El a subliniat ca "aspectele somatice trebuie sa fie concentrate pentru a obtine vindecarea" (p. 105) si ca "pentru fiecare decizie sau reactie cred ca este totdeauna o inhibitie psihologica sau restrictie cu privire la corp. Cu cat copilul este mai mic si trauma mai severa, cu atat mai mare este reactia psihologica" (p. 105).
Pentru nou nascutul supus circumciziei, poate ar fi corect sa spunem ca "decizia" lui este in primul rand somatica si rezida din sistemul defensiv al experientei socante care o traieste. Din cauza continutului si contextului sau, circumcizia defineste un sistem central nervos automatic si o reactie somatica generalizata pentru experienta interpersonala respectiva. Unii barbati vor experimenta o stare permanenta de vigilenta, altii o pregatire continua de lupta, fuga sau congelare; iar altii furie, teroare sau deconectare. Trebuie sa notam ca, luand in considerare nivelele de aparare, de cate ori cele doua nivele timpurii (relational si lupta sau zbori) sint experimentate de minte ca ineficiente, mintea tinde sa nu le utilizeze mai tarziu. Acest lucru inseamna ca o minte programata astfel trece direct la teroare, furie si/sau disociere cand este confruntata cu situatii care sint interpretate ca si amenintatoare, desi pentru mintea rationala sau cortex aceste situatii s-ar putea sa nu para semnificative. Cu alte cuvinte, cand apare un eveniment in viata unui om care aminteste de orice aspect al experientei de circumcizie initiale, sansele ca formele extreme de panica, furie, violenta sau disociere sa reapara - asa cum apar in orice alta situatie de stess posttraumatic.
Sentimentele si comportamentele care le-au experimentat pacientii mei se potriveau cu ceea ce Herman (1992) numea reactia complexului posttraumatic (p. 121). Nu sint cu nimic diferite de experienta victimelor violurilor, veteranilor de razboi, victimelor circumciziei feminine ori supravietuitorii dezastrelor naturale. Ea a mai indicat ca factorul comun ce subliniaza efectele traumei este experienta violentei si lipsei de putere (p. 22) - agravata mai ales cand este provocata de oameni, spre deosebire de dezastrele naturale. Amandoua sint prezente dramatic in procedura circumciziei neonatale.
Stern (1985) a subliniat ca trauma intrerupe capacitatea de a face fata si asimila informatiile. De vreme ce starile afective actioneaza ca "elemente organizatorice cardinale" (p. 245) pentru personalitate, ele lasa impresii de durata.
Desi experientele pozitive ce urmeaza imediat circumciziei cum sint tinerea in brate, alaptatul si consolarea pot atenua din experienta traumatica, experienta mea cu pacientii imi confirma ca circumcizia ramane inregistrata in corp si minte in vaste moduri, direct si indirect, in viata barbatului.
Hammond (1999) in studiul lui pe barbati circumcisi la nastere sau in copilarie, subliniaza consecintele fizice, sexuale si psihologice experimentate de 546 de barbati. Consecintele fizice si sexuale cele mai frecvente au fost cicatricile pe penis (33%), amputarea de prea mult tesut penil astfel ca nu se permite o erectie comfortabila (27%) (circumcizia amputeaza 51% din tesutul penil si conduce la un deficit senzorial al glandului (61%) conducand la comportament sexual impulsiv si necesitatea stimularii mai intense a glandului desensibilizat), precum si la consecinte psihologice, care au fost descrise de cate subiecti astfel:
stress emotional, manifestat sub forma unor ganduri nedorite despre circumcizia cuiva, inclusiv sentimente de mutilare (60%), lipsa increderii in sine si complexe de inferioritate fata de barbatii intacti (50%), furie (52%), sentiment de violare (46%), tradare din partea parintilor (30%). Multi subiecti (41%) au raportat ca suferinta lor fizica si emotionala impiedica intimitatea lor cu partenera, conducand la disfunctie sexuala. Aproape o treime din subiecti (29%) au raportat dependenta de diferite substante sau comportamente pentru a-si calma suferinta (tutun, alcool, droguri, alimente si/sau impulsivitate sexuala) (p. 87).
Este important de notat ca simptomele si comportamentul problematic care au fost experimentate de pacientii mei si exprimat ca adulti s-ar putea sa nu determine un terapist sa suspecteze o origine cauzala timpurie a acestora. In loc, s-ar putea sa fie vazute mai legate de un stil de viata stresant, si este adevarat ca in perioade de stress aceste simptome tind sa iasa la suprafata. La majoritatea pacientilor mei, experientele negative care apar la varste mai inantate, adesea semnificative, erau de fapt originate in experiente traumatice timpurii ca de exemplu circumcizia, trauma care a determinat un mod de reactie standard de percepere a amenintarii. De aceea, in cazurile in care prin terapie la nivele mai inaintate nu se rezolva problema pe termen lung, este important a se cauta rezolvare in nivelele timpurii.
Alte consideratii importante ce implica interactiunea dintre parinti, medici, asistente si nou nascut sint:
- avand in vedere ca nou nascutul este o fiinta umana perfect constienta, perceptiva si responsiva, circumcizia actioneaza in cel putin 5 arii:
1. durerea: durerea lui fizica este ignorata
2. abandonul: teroarea de a fi separat de mama si imobilizat in circumstraint este ignorata
3. violenta: este ignorata
4. protectia: tipetele lui de protest nu sint auzite si nici respectate
5. obiectificarea: decizia de a fi circumcis este luata de altii ca si cum el ar fi un obiect si experienta nu i-ar apartine sau nu ar conta.
- experienta circumciziei pentru nou nascut graviteaza in jurul sentimentelor de abandon, neajutorare, durere si violenta. Nou nascutul este vulnerabil si responsiv la aceste experiente, motiv pentru care are nevoie de protectie si nu abandon pe masura ce integreaza experienta nasterii sale si incearca sa stabileasca o legatura cu parintii lui si lumea exterioara. La pacientii mei, pentru ca nu au fost protejati impotriva vatamarii de catre cei care ar fi trebuit sa faca acest lucru, s-au creat decizii sau credinte in sprijinul temerii fata de, indiferentei si violentei fata de alte fiinte umane. Aceste decizii si credinte au evoluat mai tarziu in viata si s-au exprimat peste ani. Puterea a devenit asociata cu violenta.
Porter-Steele (1998) sugereaza ca "desi chiar si putina violenta e prea multa, iar lumea in care traim are o cantitate mare de violenta... noi (analistii tranzactionali) recunoastem caracteristicile culturale si individuale care sprijina violenta in loc sa existe o rezolvare a problemelor functional si compasionat" (p. 15). Poate ca circumcizia neonatala este tocmai acest tip de caracteristica culturala si individuala, si astfel prin eliminarea ei s-ar impiedica victimizarea a milioane de baieti nou nascuti.
In fine, o alta posibilitate e mentionata de taoistul Mantak Chia in cartea sa "Taoist Secrets of Love: Cultivating Male Sexual Energy" (Chia with Winn, 1984, p. 243). El descrie cum punctul de pe penisul unui barbat care este vatamat sexual in timpul circumciziei este conectat reflex cu energiile inimii si plamanilor. Acest lucru sugereaza ca, in plus fata de efectele descrise in acest articol, circumcizia mai poate avea efect negativ si asupra campurilor mai subtile de energie in corpul omenesc, cu privire la functia inimii si plamanilor.
Atat istoria circumciziei cat si cercetarile actuale cu privire la experientele baietilor nou nascuti sint extensiv prezentate in carti ca "Circumcision: The Hidden Trauma" de Goldman (1997) si "Questioning Circumcision - A Jewish Perspective" (1998), "Circumcision: What Every Parent Should Know" de Brigg (1985), "Say No to Circumcision" de Ritter si Denniston (1992), "Sexual Mutilations: A Human Tragedy" de Denniston si Milo (1997).

Sumar
Circumcizia nou nascutilor consta in amputarea preputului care este o parte normala si functionala a corpului omenesc. SUA este singura tara industrializata care face circumcizie majoritatii baietilor nou nascuti pentru motive nereligioase. La pacientii mei studiati, barbati adulti, am gasit consecinte serioase datorate acestei proceduri, iar terapia concentrata pe rezolvarea traumei pare sa fie eficienta in tratarea acestor consecinte. Se recomanda prevenirea acestor consecinte prin eliminarea practicii circumciziei.


Referinte

1. Blackstone, P. (1995). Between the lines: Evolution of redecision and impasse theory and practice. Transactional Analysis Journal, 25, 343-346.
2. Briggs, A. (1985). Circumcision: What every parent should know. Earlysville, VA: Birth and Parenting Publications.
3. Chia, M., with Winn, M. (1984) Taoist secrets of love: Cultivating male sexual energy. Santa Fe, NM: Aurora Press.
4. Denniston, G. C. & Milos, M. F. (Eds.). (1997) Sexual mutilations: A human tragedy. New York: Plenum
5. Emerson, W. (1991, October). Training. Ukiah, CA.
6. Erskine, R. G. (1980). Script cure: Behavioral, intrapsychic and physiological. Transactional Analysis Journal, 10, 102-106.
7. Freud, S. (1933). New introductory lectures on psychoanalysis (Lecture XXXII, Anxiety and Instinctual Life In J. Strachey (Ed. and Translator, The standard edition of the complete psychological works of Sigmund Freud (Vol. 22, pp. 81-95), London: Hogarth Press (Original work published 1916-1917).
8. Hammond, T. (1999) A preliminary poll of men circumcised in infancy or childhood. British Journal of Urology 83 (Supplement 1), 85-92.
9. Herman, J. (1992). Trauma and recovery. New York: Basic Books.
10. Pomeroy, W. (1995). A working model for trauma: The relationship between trauma and violence. Pre- and Perinatal Psychology Journal 10(2), 89-101.
11. Porter-Steele, N. (1998). Announcement for the special issue of the Transactional Analysis Journal on "Violence." Transactional Analysis Journal, 28, 15.
12. Rhinehart, J. (1998). Touching and holding during regressive therapy. Transactional Analysis Journal, 28, 57-64.
13. Ritter, T., & Denniston, G. C. (1992). Say no to circumcision (2nd ed.). Aptos, CA: Hourglass Publishing.
14. Steiner, C. (1979). Scripts people live: Transactional analysis of life scripts New York: Bantam.
15. Stern, D. (1985). The interpersonal world of the infant: A view from psychoanalysis and developmental psychology. New York: Basic Books.
16. Van Howe, R. (1996). Letter regarding peri-natal hospital stays and the performance of circumcision. The Journal of Family Practice. 43(5), 431.

Click aici pentru texul integral original



Publicat Gardian 02 mai 2007


Intoarcere la pagina principala