GARDIAN - PENTRU PROTECTIA GENITALA A BAIETILOR





Studiu: Banda crestata (striata) - tesut sexual specializat ce se pierde totdeauna prin circumcizie

Banda crestata este zona puternic striata de tesut in mod normal ascunsa privirii, in interiorul varfului penisului. Este bogata in terminatii nervoase numite "corpusculii Meissner" (sau "corpusculii genitali") care sint concentrate pe varful crestelor. Banda crestata a fost descrisa pentru prima data in 1996. Nu mai exista alta structura ca ea in corpul omenesc.

Jurnalul Britanic de Urologie, Volum 77, pagina 291 - 295
Februarie 1996

Preputul: mucoasa specializata a penisului si pierderea ei prin circumcizie

De J.R. Taylor, A.P. Lockwood and A.J. Taylor

Department of Pathology, Health Sciences Centre, University of Manitoba, Winnipeg, Manitoba, Canada

Obiectiv
De a evalua tipul si cantitatea de tesut lipsa la penisurile adulte circumcise.
Materiale si metode
Caracteristicile brute si histologice a 22 de preputuri de adult obtinute la autopsie au fost evaluate, cu precadere asupra suprafetei mucus interioare a preputului.

Rezultate
Tesutul si mucoasa suficiente sa acopere trunchiul penil, in mod frecvent lipseau la penisurile circumcise.
Tesutul lipsa includea o banda de mucoasa crestata localizata la jonctiunea dintre tesutul penil si mucoasa preputului. Banda crestata contine mai multi corpusculi Meissner decat mucoasa preputului si prezinta caracteristici de mucoasa specializata senzorial.

Concluzie
Cantitatea de tesut pierdut estimata in prezentul studiu este mai mult decat parintii stiu din consilierea pre-operativa. Circumcizia de asemenea elimina mucoasa junctionala care pare sa fie un important component senzorial al penisului.

Cuvinte cheie:
Preput, banda crestata, corpusculii Meissner, mucoasa specializata, circumcizia.

Introducere
Preputul este de obicei desemnat drept piele (1), (2) sau, mai putin frecvent, este vazut drept a simpla bucata de piele si mucoasa (3).
In cel mai fericit caz, preputul este considerat ca are rol de protectie a glandului; in cel mai rau caz este vazut ca o amenintare pentru sanatate care poate fi evitata prin circumcizie (4), (5), (6). Nu este surprinzator, articolele si editorialele despre avantaje si dezavantajele circumciziei in mod frecvent omit sa discute preputul ca tesut demn de a fi pastrat, ca drept al sau.

"Circumcizia indeparteaza numai cativa milimetri de piele" este, din experienta noastra, un sfat comun care nu a fost niciodata dovedit sau nedovedit in America de Nord, sau in alte tari unde circumcizia ramane o procedura cosmetica la scara larga.

Materiale si metode
Preputul a 22 de adulti (varsta mediana 37 de ani, gama 22-58) au fost studiati brut si histologic la autopsie. 10 preputuri se extindeau dincolo de varful glandului si 12 preputuri nu atingeau varful glandului. Materialul a fost ales aleator cu exceptia varstei subiectilor (20-60 ani) si a lungimii preputului ("lung" sau "scurt"). Suprafata externa a preputului a fost masurata de la varf la baza glandului; tesutul trunchiului penil a fost extins de la baza glandului la peretele abdominal. Suprafata interioara a preputului ("mucoasa") a fost masurata cu preputul restrans dar nu intins. Pierderea de tesut preputial din circumcizie (tesutul preputial plus mucoasa) a fost redusa cu 3 cm pentru a permite o bucata de mucoasa reziduala (bucata estimata la autopsie a fost de 2 - 4 cm). Elipse de mucoasa si submucoasa (15 x 5 mm) au fost excizate din 4 locuri; jonctiunea mucocutadenoasa, pentru a include a sectiune cross a benzii crestate (vezi mai jos); mucoasa "neteda"; corona glandului penisului si frenulul preputului.

Mucoasele au fost fixate in formol-salina 5%, divizate pe lungime in doua blocuri si imbalsamate in ceara - parafina. Sectiuni subseriale, 3 - 5 din fiecare bloc, au fost marcate cu hematoxilin si eozin (HE). Corpusculii Meissner ai organelor genitale se aseamana cu tesutul din varful degetelor si sint identificati prin H&E ca fiind compacti, in forma de para sau alungiti, lamelati si incapsulati ca organe finale atasate de membrana mucus, sau localizati in papilele mucoasei preputiale. (7), (8). Organe finale similare si aditionale ale mucoaselor crestate si netede au fost marcate folosind tehnica avidin-biotin-complex peroxid folosind un anticorp (Biomeda Corp, Foster City, CA, USA). Sectiuni din fiecare zona mucus au fost evaluate semi-cantitativ pentru organe neutre finale. Vase de sange superficiale ale "bandei crestate" au fost umplute cu silicon si plasate in artera externa superficiala, urmata de esantioane de mucoasa si impregnate in alcool si metil salicylate.

Rezultate
Preputul normal
Lungimea mediana a preputului in acest esantion a fost de 6.4 cm (gama 4.8 -.9.2) si acoperita 93% din lungimea mediana a trunchiului (6.9cm). 10 preputuri au fost la fel de lungi sau mai lungi decat trunchiul penisului; trei au fost mai mari de 10% decat trunchiul si glandul combinat. Circumcizia la acesti subiecti, permitand o bucata de mucus de 3 cm, a indepartat in medie 3.4 cm (gama 1.8 - 6.2) a (strict) tesutului preputial si mucoasei, sau 51% din lungimea medie a trunchiului penil, sau mai mult de jumatate din penisuri.
Cantitati necunoscute de tesut lipseau de pe trunchiul penisurilor circumcise la varsta adulta. 4 nou nascuti circumcisi, intre varsta de 1 si 3 ani, care au decedat din motive ce nu au legatura cu circumcizia, au fost de asemenea investigati. In fiecare situatie, bucata de tesut penil a fost oprita la 1-2 cm de baza glandului, o reducere estimata in tesutul penil de 20 - 25 %. Mucoasa dintre bucata de tesut taiata si corona glandului a fost intinsa si pusa in contrast cu mucoasa in mod normal vazuta la acesta locatie.

Mucoasa crestata si mucoasa neteda
Cand este retractata, suprafata interioara a preputului pune in evidenta doua zone: "crestata" si "neteda". Prima, o banda de mucus crestata transversal, se intinde spre marginea tesutului penil, formand suprafata exterioara a preputului. In mijlocul liniei dorsale, banda crestata se intinde peste nivelul adiacent neted al mucoasei si converge usor, pe partea cealalta, cu frenulul preputului. Sub lupa, mucoasa crestata are o infatisare de coral.
Neretractata, banda crestata la adult se intinde de obicei spre gland; retractata, banda crestata se intinde pe trunchiul penisului. Cat ramane din linia preputiala intre banda crestata si gland este neted si relaxat. Exista o variatie considerabila in gradul de crestare: subiectii mai in varsta prezentau mai putine striatii, iar cei mai tineri mai multe. Un oarecare grad de striare a fost gasit in toate preputurile. Vascularizarea intensa a benzii crestate a fost vazuta in mucoasa transiluminata.

Histologia mucoasei
Suprafata interioara a preputului este marginita de epiteliu keratinizat similar cu cel frictional din gura, vagin si esofag. Epiteliul contine papile din tesut "corial" si este bogat in nervi, celule Schwann, celule limfoide si capilare. Papilele sint continue cu o bogata vascularizare, tesut larg, ce aminteste de coriumul mucoasei orale. Mucoasa preputiala este saraca in zone colagenoase prezente in tesutul normal. Spre deosebire de tesutul trunchiului penil si suprafata exterioara a preputului, suprafata mucoasei preputului este complet libera de foliculi lanugo. Grupe de muschi netezi apar frecvent atat in tesutul trunchiului cat si in mucoasa preputiala.

Prin sectionarea histologica a bandei crestate s-au gasit striatii focale, ascutite sau mai rotunjite, mai largi sau mai plate.
Corpusculii Meissner erau mai abundenti la unii subiecti decat la altii, dar ei apar doar pe crestele striatiilor, ocazional in grupe mici, care expun varful papilelor coriale. Organe finale nu au fost gasite in sulci intre creste, la acest material. S100 staining a aratat organe finale aditionale si fibre nervoase mielinate in papile si a confirmat natura bogata, inervata a benzii crestate. Distributia corpusculilor Meissner in striatiile mucoasei a fost cel mai bine vizualizata in sectiunile tangentiale ale epiteliului si in varful papilelor coriale ale unora, dar nu toate specimenele. Sectiuni din mucoasa neteda nu au scos in evidenta nici o striatie a suprafetei mucoasei, papile coriale superficiale, si cativa corpusculi Meissner. Acestia sint gasiti atat in frenul cat si in gland dar nici o incercare nu a fost facuta pentru a compara mucoasa neteda cu cea striata. Din punct de vedere histologic, nici o demarcare precisa nu se poate trage intre tesutul normal al trunchiului penil si banda striata la varful preputului.

Discutie
Invataturile anatomiei preputului s-au schimbat putin de la Niccolo Massa, Alessandro Benedetti si alti invatatori ai sec 15. Tesutul ce acopera penisul este remarcabil cat de subtire este, culoarea inchisa, si largirea lui in conexie cu teaca din fata a organului. La gatul penisului, acesta este impaturit pentru a forma preputul, care acopera glandul pe o lungime variabila.(10). Tendinta curenta de a elimina preputul din manualele de anatomie (1) reflecta accentul popular pus pe gland; poate ca preputul retractat, ca o bucata de piele ridata, ca niste par nedorit, este un afront la bunul gust sau pur si simplu de prisos.

Descoperirile prezente sprijina punctul de vedere ca linia preputului este identica cu si in prelungirea mucoasei comune squamous a glandului si de sulcusul balano-preputial. (11). Banda crestata (striata) ar putea fi cheia la actuala etichetare gresita a preputului ca "piele". Este foarte vizibila la inspectarea preputului retractat, este in continuare cu tesutul normal ridat al varfului preputului, si arata ca pielea. In plus, din punct de vedere histologic, ridatiile benzii crestate sint transversale si sint dificil de intins prin usoara intindere. O roseata vasculara este de obicei prezenta.
Crestele vascularizate ale benzii crestate si corpusculii Meissner separa in mod ferm epiteliul preputial de tesutul normal si plaseaza mucoasa preputiala intre alte mucoase mucocutanate.
Winkelmann (12), (13) au pus in evidenta importanta structurala si functionala a regiunilor junctionale ale corpului si s-au concentrat pe organe finale mucocutadenoase sau "corpusculii genitali" ai glandului si preputului. Unele dintre aceste organe finale se aseamana cu bulbii finali Krause; altii se aseamana cu corpusculii Meissner.

Corpusculii Meissner ai preputului pot fi comparati cu terminatiile nervoase din buricele degetelor si buze, care raspund intr-o fractiune de secunda la contactul usor . (14). Totusi, senzatia complexa, cel putin in glandul penisului, poate fi mediata de terminatiile fara nervi mai degraba, decat de organele finale specializate. (15). Modul de transmitere a stimulilor din preput si glandul penisului nu au fost complet elucidate.

Descoperirile recente sugereaza ca unele parti ale preputului difera in diferite moduri de restul preputului; nu a fost facuta nici o incercare de a cuntifica terminatiile nervoase specializate ale bandei crestate pentru ca ar trebui vazute in contextul functionarii lor si localizarii lor in creste. Prezentul studiu a examinat mai degraba zona ca intreg decat punct cu punct. In mod clar, penisul este un organ complex cu multe parti diferite, fiecare specializata pe un rol anume.

Preputul reprezinta o platforma larga si importanta pentru mai multe terminatii nervoase. Inervarea tesutului exterior a preputului este impresionanta (16); senzitivitatea sa la usoara atingere si durere sint similare cu cea a tesutului penil in ansamblu. Glandul, prin contrast, este insensibil la atingerea usoara, cald sau rece (17) si, in masura in care autorii cunosc, la intepaturile usoare. Le Gros Clark (18) a mentionat ca glandul penisului este una din putinele zone ale corpului care se nu se bucura de altceva decat de modalitati senzoriale primitive.

Aici, anatomia de ansamblu a preputului este repetata partial, pentru a furniza o baza de lucru pentru banda crestata, mucoasa si stucturile ancillare; una din acestea, fascia Dartos, pastreaza suprafata delicata mucosala a preputului presata spre gland.(19). Daca aceasta intindere, sau inchidere, e importanta depinde de functionarea glandului preputului.
Am postulat ca banda crestata cu structura sa unica, corpusculii tactili si alti nervi, este tesutul primar senzorial care coopereaza cu alte componente ale preputului. In acest model, mucoasa neteda si tesutul normal al preputului adult actioneaza impreuna pentru a permite ca banda crestata sa se miste din inainte la o pozitie desfasurata pe trunchiul penisului. Pe scurt, preputul ar trebui sa fie considerat o unitate structurala si functionala facuta mai mult sau mai putin din parti specializate.

Este in general stiut ca preputul protejeaza glandul. Totusi, este in mod egal posibil ca glandul da forma si protejeaza preputul. In schimb, glandul si trunchiul penil castiga mult de la senzitivitatea preputului. Posibil, banda crestata ajuta in medierea reflexului ejaculator. O alta functie trebuie cautata in preput la nou nascut, care contine grupe de muschi, vase de sange si nervi in profunzime; organizarea sa interna este slab inteleasa dar un studiu poate fi facut pentru tesut senzorial cu rigiditate si forma asociata unei functii specifice.


Penisul circumcis al unui baietel de 3 ani.

Vezi si interviul acordat Gardian de catre Dr J. R. Taylor Click aici pentru detalii

Referinte

Moore KL. Clinically Orientated Anatomy. 3rd edn. Baltimore: Williams and Wilkins, 1992: 311
Snell RS. Clinical Anatomy for Medical Students. 4th edn. Boston: Little, Brown and Company, 1992: 385
Tanagho EA. Anatomy of the lower urinary tract. In Walsh PC, Retik AB, Stamey TA, Vaughan ED eds, Campbell's Urology. 6th edn, Vol.1. Philadelphia: WB Saunders, 1992: 61
Romanes GJ ed, Cunningham's Textbook Of Anatomy. 12th edn. London: Oxford University Press, 1981: 561
Witherspoon JD. Human Physiology. New York: Harper and Row, 1984: 311
Woodburne RT. Essentials of Human Anatomy. 6th edn. New York: Oxford University Press, 1973: 466
Sinclair D. Normal anatomy of sensory nerves and receptors. In Jarrett A ed., The Physiology and Pathophysiology of the Skin. Vol.2. London: Academy Press, 1973: 381-6
Winkelmann RK. The mucocutaneous end-organ: the primary organized sensory ending in human skin. AMA Arch Dermatol 1957; 76: 225-35
Hsu SM, Raine L, Fanger H. Use of avidin-biotin peroxidase complex (ABC) in immunoperoxidase techniques: a comparison between ABC and unlabelled antibody (PAP) procedures. J Histochem Cytochem 1981; 291: 577-80
Williams PL, Warwick R, Dyson M, Bannister L, eds., Gray's Anatomy. 3rd edn. Edinburgh: Churchill Livingstone, 1989: 1432
Barreto J, Caballero C, Cubilla A. Penis. In Sternberg SS ed, Histology For Pathologists. New York: Raven Press, 1992: 725-6.
Winkelmann RK. The erogenous zones: their nerve supply and its significance. Proc Mayo Clinic 1959; 34: 38-47.
Winkelmann RK. Nerve Endings in Normal and Pathological Skin. Springfield, Illinois: CC Thomas, 1960
Guyton AG. Human Physiology and Mechanisms of Disease. 5th edn. Philadelphia: WB Saunders Company, 1992: 349
Halata Z, Munger B. The neuroanatomical basis for the protopathic sensibility of the human glans penis. Brain Res 1986; 371: 205-30
Modwing R, Valderrama E. Immunohistochemical analysis of nerve distribution patterns within preputial tissues. J Urol 1989; 141 (Suppl 1): 489A (Abstract)
Dym M. The male reproductive system. In Weiss L ed., Histology: Cell And Tissue Biology. 5th edn. New York: Elsevier Biomedical, 1983: 1051
Le Gros Clark WE. The Tissues of the Body. 5th edn. Oxford: Clarendon Press, 1965: 329
Lakshmanan S, Prakash S. The human prepuce: some aspects of structure and function. Ind J Surg 1980; 44: 134-7.
Authors
J.R. Taylor, MB, ChB, MRCPEd, FRCPC, Pathologist.
A.P. Lockwood, MD, FRCSC, Plastic Surgeon.
A.J. Taylor, RT, Pathology Assistant.
Correspondence:
Dr J.R. Taylor
Department of Pathology
Health Sciences Centre
University of Manitoba
770 Bannatyne Avenue
Winnipeg, Manitoba
R3E OW3
Canada.

Publicat Gardian 15 iulie 2005


Intoarcere la pagina principala