GARDIAN - PENTRU PROTECTIA GENITALA A BAIETILOR





Articol medical: Impactul psihologic si neurologic al circumciziei masculine: trauma perinatala, negarea pierderii suferite si efectele acesteia asupra medicilor circumcisi

Biblioteca CIRP, listata de British Medical Journal, 31 octombrie 2006

Impactul psihologic al circumciziei masculine

Acest material are scopul de a face intelese sechelele de ordin psihologic, neurologic si sociologic, ca efecte ale circumciziei masculine.

Introducere
In unele cercuri medicale s-a crezut ca circumcizia copiilor nu are efecte psihologice si emotionale. Se credea ca nou nascutii au sistem nervos "slab dezvoltat", ca nu simt durerea si daca simt, nu si-o amintesc. In concordanta cu acest precept, experimentarea circumciziei la nou nascuti nu ar avea efect asupra copilului si nu ar traumatiza copilul.
Credinta ca copii nu simt durerea a fost discreditata.
Un alt mit este ca preputul nu are nici o structura specifica si nici o functionalitate, si ca pacientul nu va regreta vreodata pierderea lui.
Idea ca preputul este "un pliu de piele nefolositoare" este contrazisa de anatomia moderna.
Presupunerea ca pacientul nu va regreta vreodata ca a fost circumcis nu este justificata.

Exista suficiente dovezi acum care arata ca circumcizia masculina cauzeaza schimbari de natura psihologica. Trauma experientei circumciziei este vatamatoare (23, 46, 47). Are efecte pe termen lung, mai tarziu in viata (23, 46, 47, 50).
Studiul psihologiei circumciziei poate fi impartit in mai multe parti:
1. Efectele durerii si traumei perinatale asupra copilului
2. Deprimarea cauzata de pierderea unei parti a corpului
3. Efectele la adult ale traumei timpurii si pierderii suferite
4. Efectele asupra parintelui (legaura parinte-copil)
5. Efectele asupra societatii
6. Factorii care determina parintii sau medicii sa solicite sau sa practice circumcizii
Desi literatura despre impactul psihologic al circumciziei este incompleta, unele informatii sint disponibile. Noi materiale apar in timp, si vor fi actualizate pe aceste pagini.

Trauma perinatala. Circumcizia este o forma de tramua perinatala (la nastere) (34). Cansever a testat baieti inainte si dupa circumcizie si a gasit ca trauma cauzeaza tulburari severe ale functionalitatii normale (5). Taddio si alti autori au documentat schimbarile comportamentale la sase luni, care sint concludente pentru stress post traumatic (PTSD) la baietii circumcisi (36). Yimaz et al au demonstrat prezenta stressului post traumatic la baietii supusi circumciziei in perioada falica (53). Rhinehart a documentat stress post traumatic rezultat din trauma perinatala a circumciziei la barbatii de varsta medie (47) si a gasit dovezi substantiale ca trauma perinatala (15, 32, 44, 455, 46, 48, 51, 56) si / sau privarea de placerea erotica (7, 18) contribuie mai tarziu in viata la comportament agresiv, violent si / sau suicidal. Anand si Scalzo sugereaza ca trauma timpurie predispune la sensiblilitate la durere alterata, maladii de stress, ADD/hiperactivitate si maladii auto-distructive (63). Van der Kolk a identificat un impuls la persoanele traumatizate de a repeta trauma (17). Goldman raporteaza ca practicarea circumciziei de catre un medic circumcis este o rememorare a propriei sale traume de circumcizie (46).

Negarea pierderii suferite. Persoanele care au suferit pierderi ale unor parti din corp se deprima din cauza acestei pierderi (40, 41, 42, 44). Primul stadiu al deprimarii este negarea pierderii suferite (24). Fitzgerald si Parkes spun ca "orice intamplare care duce la pierderea unei functii senzoriale sau cognitive este menita sa aiba efecte psihologice profunde, nu numai asupra persoanei care este afectata direct dar si asupra familiei, prietenilor, colegilor de munca si ingrijitorilor" (41). Ideea pierderii permanente a unei functii senzoriale este asa de teribila incat persoana in cauza neaga pierderea suferita pentru a evita confruntarea cu sentimentele dureroase (41). Negarea pierderii cauzeaza o fuga din realitate. Parkes et al spun ca persoanele in negare minimizeaza pierderea suferita (40, 41, 42). Circumcizia cauzeaza pierderea unei parti din corpul omenesc si toate functiile acesteia inclusiv o pierdere drastica a functiei senzoriale erotice, asa ca negarea pierderii este destul de frecvent intalnita la barbatii circumcisi. Acestia pot experimenta o gama larga de sentimente depresive si disfunctii emotionale rezultand din pierdere. Acest lucru in mod frecvent se manifesta la tatii circumcisi sub forma unei insistente de neinduplecat ca fiul lor sa fie circumcis (24, 28).
Tatii in mod frecvent sint incapabili sa isi exprime realele sentimentele. Ei vor spune ca "vreau ca fiul meu sa arate ca mine", chiar daca copilul s-ar putea sa fie diferit la culoarea ochilor sau a parului, sau in alte aspecte. In realitate, sentimentul real al tatalui este "nu vreau un fiu cu penisul intact ca sa imi aminteasca de ce am pierdut eu".

Efectele negarii asupra medicilor. Goldman spune ca unii medici circumcisi abuzeaza de literatura medicala pentru a veni in sprijinul, pentru a rationaliza si justifica propria pierdere, si pentru a veni in sprijinul practicii circumciziei (46). Denniston raporteaza ca medicii "care si-au facut circumcizie sint incapabili sa se mai opreasca sa le faca circumcizie si altora"(28). LeBourdais raporteaza ca probabilitatea unui copil sa fie circumcis este data de statutul de circumcis al tatalui, sex, varsta si statutul de circumcis al medicului, alaturi de alti factori. Goldman raporteaza ca medicii in varsta, barbati si circumcisi sint mai predispusi sa faca circumcizii (46). Membri unor corpuri medicale s-ar putea sa aiba probleme emotionale care ii impiedica sa vina cu formulari de opinie clare anti-circumcizie (54).

Sumar
Parintii trebuie sa fie in garda ca circumcizia este un lucru periculos. Implica pierderea traumatizanta a unei parti a copului omenesc. Acest lucru este de un clar potential pentru trauma psihologica. Totusi, copii difera in modul in care fac fata durerii, traumei si pierderii. Unii vor fi afectati mult mai serios decat altii. Sint necesare mai multe cercetari pentru a intelege pe deplin consecintele psihologice si sociale ale acestui eveniment traumatic.

Puncte esentiale
  • La sfarsitul sec. 19, Sigmund Freud a identificat anxietarea castrarii rezultand din teama fata de interventiile chirurgicale pe genitale (1).
  • In 1929, analistul britanic Edward Glover raporta un caz de impotenta secundar anxietatii castrarii cauzat de o circumcizie brutala. Glover a mai raportat despre comportamentul unui medic cu o nevoie obsesiv-compulsiva de a face circumcizii (2).
  • In 1945, dr. David M. Levy a raportat despre un studiu la mai multi copii care au fost supusi mai multor interventii chirurgicale, inclusiv circumcizii. El a gasit ca multi sufereau de "nevroza combat", denumirea initiala pentru ceea ce acum este cunoscut sub numele de stress post traumatic (3).
  • Psihiatrul pediatru Gocke Cansever (1965) a evaluat 12 baieti turci inainte si dupa circumcizie. Cansever a raportat tulburari severe dupa circumcizie masurate prin teste psihologice (5).
  • James Prescott (1975) raporteaza despre originile violentei. Prescott crede ca privarea de placerea corporala contribuie la dezvoltarea de comportamente violente (7). Circumcizia amputeaza tesut care contine senzori erogeni - senzorii placerii din preput - si priveaza individul de placere corporala.
  • Richards et al (1976) au observat diferentele comportamentale la baieti in SUA care nu se gaseau la baietii din Europa. Baietii din SUA erau circumcisi in timp cei baietii europeni erau intacti. Richards sugereaza ca aceste schimbari se datoreaza circumciziei (8).
  • Grimes, se pare fara sa cunoasca lucrarile lui Freud, Cansever sau Richards, a scris in 1978 ca "aplicarea clemei si excizia tesutului penil... probabil face putin in directia crearii unei relatii de incredere a nou nascutului cu noul sau mediu" (9).
  • Kennedy raporteaza cazul unui baiat adolescent traumatizat de circumcizie (12). Yorke spune despre nevoia de studii suplimentare pentru trauma psihica. El citeaza trauma circumciziei drept exemplu (13).
  • Manualul pentru Diagnostic al Asociatiei Americane de Psihiatrie (DSM III) a fost primul care a identificat conditiile care contribuie la dezvoltarea de stress post traumatic (PTSD) in 1980. DSM III R in 1987 raporteaza conditiile descrise pentru patogeneza stressului post traumatic PTSD. Acestea sint exact similare cu cele experimentate de copilul neajutorat supus circumciziei (14).
  • Psihologul perinatal David Chamberlain (1989) a demonstrat ca persoanele sub hipnoza isi pot aminti evenimentele traumatice asociate nasterii (16).
  • Van der Kolk (1989) raporteaza ca victimele traumei tind sa re-actioneze trauma (17). Aceste descoperiri se aplica multor cazuri de copii abuzati, si ajuta sa explice de ce barbatii si femeile care au fost victime ale violentei circumciziei sint predispuse sa perpetueze violenta circumciziei masculine si feminine.
  • Prescott (1989) pune in contrast trauma circumciziei cu placerea si linistea scaparii de circumcizie. El identifica durerea si lipsa de placere asociate cu circumcizia cu schimbarile in dezvoltarea creierului si in comportament. Prescott argumenteaza ca durerea timpurie a circumciziei "codifica" creierul mai tarziu spre tendinte sadomazochiste, inclusiv comportament distructiv violent (18).
  • Alice Miller (1991) discuta efectele abuzului timpuriu si trauma, in corespondenta cu dezvoltarea mai traziu a unui comportament violent si auto-distructiv (19).
  • Walter si Streimer au raportat despre un caz de dismorfie cauzata de circumcizie (20). Maguire si Parkes confirma ca deprimarea este destul de comuna la persoanele care au pierdut parti ale corpului (40).
  • Bigelow (1992, 1995) a raportat ca barbatii circumcisi ajunsi tati in culturile unde se practica circumcizia adesea prezinta un comportament descris ca "sindromul tatalui neinduplecat". Acesta insista ca fiul sau sa fie circumcis, chiar si dupa ce i se prezinta argumente rationale impotriva procedurii (24).
  • Menage (1993) a gasit stress post traumatic la femeile care au fost supuse interventiilor chirurgicale genitale (25).
  • Williams si Kapila au evaluat complicatiile circumciziei in 1993. Acesta se pare este primul articol medical intr-un jurnal care discuta acest tip de complicatii patologice ale circumciziei, in detaliu (26).
  • George C. Denniston, in 1994, discuta efectele psihologice si schimbarile comportamentale la barbatii adulti rezultand in negarea pierderii suferite in urma circumciziei (28).
  • David Chamberlain, Ph.D. (1995) discuta originea perinatala a comportamentului violent de mai tarziu (32). Dr. Chamberlain argumenteaza ca copiii nu ar trebui circumcisi.
  • Hepper (1996) trece in revista literatura care arata ca memoria fetala incepe sa functioneze cu mult inainte de nastere si continua in timpul experientei nasterii si in perioada de dupa (33).
  • Diamond furnizeaza un raport psihosexual in cazul "John/Joan" care a fost "reatribuit sexual" si crescut ca si fata in urma pierderii totale a penisului din cauza dezastrului circumciziei. "John" a fost circumcis pentru a se "trata" "preputul aderent" - desi aceasta este o conditie fiziologica normala la nou nascuti (35). "John" (David Reimer din Winnipeg, Canada) a fost subiectul unei carti, "As Nature Made Him", scrisa de jurnalistul John Colapinto. Acest experiment s-a finalizat cu sinuciderea lui David in anul 2004, la varsta de 38 de ani.
  • Taddio (1997) a demonstrat ca durerea cauzata de decalotare si circumcizie este amintita la varsta de 6 luni. Comportamentul observat este analog stressului post traumatic (36).
  • Psihologul Ronald Goldman raporteaza despre efectele traumei circumciziei pentru individ si societate intr-o carte recenta (37).
  • Hill (1997) raporteaza despre tendinta medicilor circumcisi si a liderilor religiosi de a cita dovezi false medicale pentru a justifica circumcizia (38).
  • Psihiatrul pediatru britanic McFadyen (1998) raporteaza trauma psihologica experimentata de fiul ei ce a urmat operatiei de circumcizie (39). Descrierea lui McFayden despre trauma fiului ei este consecventa cu raportarile de mai inainte ale Annei Freud (4) si Cansever (5).
  • Psihiatrii britanici Maguire si Parkes (1998) au raportat despre nevoia de deprimare data de pierderea unei parti a corpului omenesc (40). In lipsa deplangerii acestei pierderi suferite, individul intra intr-o stare de negare a pierderii si se rupe de realitatea pierderii si vatamarii suferite.
  • Menage (1998) raporteaza despre vatamarea psihologica a circumciziei masculine (44).
  • Jacobsen si Bygdeman (1998) raporteaza ca procedurile traumatice si / sau dureroase in perioada perinatala cauzeaza o predispozitie mai mare la sinucidere. Efectul este mult mai mare la barbati (45).
  • Ronald Goldman, Ph.D. (1999) discuta impactul circumciziei asupra copilului, parintilor, adultilor, medicilor si societatii (46).
  • Psihiatrul John Rhinehart (1999) documenteaza 4 cazuri de PTSD din practica lui (47).
  • Boyle si Bensley raporteaza despre un sondaj ce evalueaza efectele psihologice si sexuale ale circumciziei masculine la barbati (49).
  • Yilmaz et al. au administrat teste psihologice la baieti inainte si dupa circumcizie. Ei au gasit dovezi ca circumcizia cauzeaza anxietate similara cu stressul post traumatic (53).
  • Goldman discuta factorii psihologici, culturali si religiosi care influenteaza politica circumciziei (54).

    Neurologia circumciziei masculine

    Studiul schimbarilor neurologice cauzate de circumcizie este la inceput. Schimbari neurologice au fost demonstrate din cauza durerii, stressului si traumei (22). Fitzgerald et al. raporteaza despre aceste experimentari pe animale (59, 60). In plus, disorganizare / atrofia creierului din cauza privarii senzoriale dupa indepartarea senzorilor placerii din preput au fost ipotetizate de Immerman si Mackey (61).
    Aceste doua documente sint problematice (61). Immerman si Mackey au emis ipoteza ca indepartarea senzorilor din preput cauzeaza disorganizarea creierului/atrofie. Astfel ei incearca sa justifice circumcizia aratand ca disorganizarea/atrofia creierului are efecte sociale pozitive. Acest lucru nu este in concordanta cu principiile eticii medicale. Apararea efectului malefic al circumciziei data de Immerman si Mackey in aceste articole ar putea ilustra afirmatia lui Goldman ca unii medici utilizeaza activitatea intelectuala ca pe un aparat extrem de inteligent cu scop precis de evitare a faptelor, ca pe o activitate care distrage de la realitate, cand scriu despre circumcizie (45). Aceasta este o metoda prin care multi barbati circumcisi neaga realitatea pierderii lor (37). Acest fenomen se manifesta uneori si in literatura stiintifica (45).



    Referinte medicale

    1. Freud S. (1913) Totem and Taboo. Standard Edition, (13),1-161.
    2. Glover E. The `screening' function of traumatic memories. Int J Psychoanal 1929; 10:90-93.
    3. Levy DM. Psychic trauma of operations in children and a note on combat neurosis. Am J Dis Child 1945;69(1):7-25.
    4. Freud, Anna. The role of bodily illness in the mental life of children. Psychoanalytic Study of the Child 1952; Vol 7: 69-81.
    5. Cansever G. Psychological effects of circumcision. Brit J Med Psychol (1965), 38, p 321.
    6. Oztürk O. Ritual circumcision and castration anxiety. Psychiatry 1973; 36: 55
    7. Prescott JW. Body pleasure and the origins of violence. Bulletin of the Atomic Scientists 1975; November:10-20. (Link to www.violence.de)
    8. Richards MPM, Bernal JF, and Brackbill Y. Early behavioural differences: gender or circumcision? Dev Psychobiol 1976;9:89-95.
    9. Grimes DA. Routine circumcision of the newborn infant: A reappraisal. Am J Obstet Gynecol 1978; 130(2): 125-129.
    10. Carter, Nicholas. Routine circumcision: The tragic myth. London: Londinium Press; Torrance, Calif.: Noontime Press, c1979.
    11. Salk L, Lipsitt LP, Sturner WQ, et al. Relationship of maternal and perinatal conditions to eventual adolescent suicide. Lancet 1985;i:624-627.
    12. Kennedy H. "Trauma in Childhood." The Psychoanalytic Study of the Child (1986) 41:209-219.
    13. Yorke, C (1986). Reflections on the problem of psychic trauma. Psychol Study Child, 41:221-236.
    14. American Psychiatric Association. Post-traumatic stress disorder. Diagnostic and Statistical Manual III-R (DSM-III-R), Washington 1987.
    15. Jacobson B, Eklund G, Hamberger L, et al. Perinatal origin of adult self-destructive behaviour. Acta Psychiatrica Scandinavia 1987;76:364-371.
    16. Chamberlain DB. "Babies Remember Pain." Pre- and Peri-natal Psychology Journal, Summer 1989. (courtesy Primal Psychotherapy Page)
    17. van der Kolk, B. The compulsion to repeat the trauma: re-enactment, revictimization, and masochism. Psychiatric Clinics of North America 1989;12: 389-411.
    18. Prescott, J. Genital Pain vs. Genital Pleasure: Why The One and Not The Other. The Truth Seeker 1989;1(3):14-21.
    19. Miller A. Appendix: The Newly Recognized, Shattering Effects of Child Abuse. In: The Untouched Key: Tracing Childhood Trauma in Creativity and Destructiveness. Anchor Books (Doubleday) New York, 1991.(ISBN 0-385-26764-9) (Originally published as Der gemiedene Schlüssel by Suhrkampt Verlag am Main, 1988).
    20. Walter G, Streimer J. Genital self-mutilation: Attempted foreskin reconstruction. Brit J Psych 1990;156:125-7.
    21. Chamberlain DB. (1991) Babies Don't Feel Pain: A Century of Denial in Medicine. Presented at The Second International Symposium on Circumcision, San Francisco, California, May 2, 1991 (link to www.nocirc.org).
    22. van der Kolk BA, Saporta J. The biological mechanisms and treatment of intrusion and numbing. Anxiety Research 1991;4:199-212.
    23. van der Kolk BA, Perry JC, Herman JL. Childhood origins of self-destructive behavior. Am J Psychiatry 1991;148;1665-71.
    24. Bigelow, Jim, Ph. D. Chapter 10, Psychological Factors Related to Infant Circumcision, pp.89-112. In:The Joy of Uncircumcising!, Hourglass Book Publishing, Inc., Aptos CA 95001, 1992, 1995. (ISBN 0-934061-22-X)
    25. Menage J. Post-traumatic stress disorder in women who have undergone obstetric and/or gynaecological procedures: a consecutive series of 30 cases of PTSD. Journal of Reproductive and Infant Psychology 1993; 11:221-228.
    26. Williams N, Kapila L. Complications of circumcision. Brit J Surg 1993;80:1231-1236.
    27. Diamond, Jed. The Warrior's Journey Home: Healing Men, Healing the Planet. New Harbinger Publications, Inc., 1994.
    28. Denniston GC. An Epidemic of Circumcision. Paper presented at the Third International Symposium on Circumision, University of Maryland, College Park, Maryland, May 22-25, 1994. (link to www.nocirc.org)
    29. Posttraumatic Stress Disorder. In: American Psychiatric Association. Diagnostic and Statistical Manual of Mental Disorders, Fourth Edition (DSM-IV). Washington: American Psychiatric Association, 1994. (ISBN 0-890420062-9)
    30. Gunnar MR, Porter FL, Wolf CM, et al. Neonatal stress receptivity: predictions to later emotional temperament. Child Dev 1995; 66: 1-13.
    31. Davis M, Emory E. Sex differences in neonatal stress reactivity. Child Dev 1995; 66:14-27.
    32. Chamberlain, David B. Birth and the origins of violence. Pre- and Perinatal Psychology Journal (Winter) 1995; 10(2): 57-74. (Link to www.birthpsychology.com)
    33. Hepper PG. Fetal memory: does it exist? What does it do? Acta Paediatr Scand 1996, Suppl 416:16-20.
    34. deMause L. Restaging fetal traumas in war and social violence. Pre- & Perinatal Psychology Journal 1996, 10(4), 227-258. (Link to www.primalspirit.com)
    35. Diamond M. Sex reassignment at birth: a long term review and clinical implications. Archives of Pediatric & Adolescent Medicine 1997; 151;298-304.
    36. Taddio A, Katz J, Ilersich AL. Effect of neonatal circumcision on pain response during subsequent routine vaccination. Lancet 1997; 349 (9052): 599-603.
    37. Goldman, Ronald F. Circumcision: The Hidden Trauma. Vanguard Publications, 1997. (ISBN 0-9644895-3-8)
    38. Hill G. Abolish circumcision in non-consenting children (letter) . Townsend Letter for Doctors and Patients, May 1997; #166:102.
    39. McFadyen A. Children have feelings too. BMJ 1998; 316:1616.
    40. Maguire P, Parkes CM. Coping With Loss: Surgery and loss of body Parts. [Part 4/10.] Brit Med J 1998; 316(7137)
    41. Fitzgerald RG, Parkes CM. Coping with loss: Blindness and loss of other sensory and cognitive functions..BMJ 1998;316:1160-1163.[Part 5/10]
    42. Parkes CM. Coping with loss: Facing loss. BMJ 1998;316:1521-1524. [Part 10/10]
    43. Bradley SJ, Oliver GD, Chernick AB. Experiment of Nurture: Ablatio Penis at 2 Months, Sex Reassignment at 7 Months, and a Psychosexual Follow-up in Young Adulthood. Pediatrics 1998;102(1):e9.
    44. Menage J. (1998) Circumcision and psychological harm. (Link to www.norm-uk.co.uk)
    45. Jacobson B, Bygdeman M. Obstetric care and proneness of offspring to suicide. BMJ 1998; 317:1346-49. (Link to www.bmj.com)
    46. Goldman R. The psychological impact of circumcision. BJU International 1999; 83, Suppl. 1:93-102.
    47. Rhinehart, John. Neonatal circumcision reconsidered. Transactional Analysis Journal 1999 Jul; Vol 29(3):215-221.
    48. Boyle, G. J. (2000). Discurso tonico: El trastorno por estrés postraumático (PTSD) de larga duración como resultado de la cirugía genital de los menores. III Congresso Nacional de Psicología: "Violencia y Salud Mental." San Salvador, El Salvador, 6 y 7 octubre 2000. (en español)
    49. Boyle GJ, Bensley GA. Adverse sexual and psychological effects of male infant circumcision. Psychological Reports 2001;88:1105-1106.
    50. Boyle GJ. Los efectos adversos sobre la salud mental de larga duración como resultado de la circuncisión no terapéutica de los niños. VI Congreso Iberoamericano de Psicología de la Salud. Universidad Maimónides, Buenos Aires, 30 de septiembre al 3 de octubre, 2001. (en español)
    51. Boyle GJ, Goldman R, Svoboda JS, Fernandez E. Male circumcision: pain, trauma and psychosexual sequelae. J Health Psychology 2002;7(3):329-43.
    52. Boyle G. J. (2002). La Circuncisión No Terapéutica de los Niños y su Relación con el Estrés Postraumático. 9° Congreso Internacional de Psiquiatría, Buenos Aires, Octubre 22-25, 2002. (en español)
    53. Yilmaz E. Batislam E, Basar MM, Basar H. Psychological trauma of circumcision in the phallic period could be avoided by using topical steroids. Int J Urol 2003;10(12):651-6.
    54. Goldman R. Circumcision policy: a psychosocial perpective. Paediatr Child Health 2004;9(9):630-3. (Offsite link)
    55. Behrendt A, Moritz S. Posttraumatic Stress Disorder and Memory Problems After Female Genital Mutilation. Am J Psychiatry 2005;162:1000-2.
    56. Goleman D. Early Violence Leaves Its Mark on the Brain. The New York Times, Tuesday, October 3, 1995, Pg. C1.
    57. Bower B. Exploring trauma's cerebral side. Science News 1996;149:315.
    58. Stein M, Koverola C, Hanna C, et al. Hippocampal volume in women victimized by childhood abuse. Psychol Med 1997;27:951-9.
    59. Fitzgerald M. The birth of pain. MRC News 1998; Summer:20-23.
    60. Fitzgerald M, Walker S. The role of activity in developing pain pathways. In: Dostovsky JO, Carr DB, Koltzenburg M (eds). Proceedings of the 10th World Congress on Pain. Progress in Pain Research and Management, Vol. 24. Seattle: IASP Press, 2003, pp 185-96
    61. Immerman RS, Mackey WC. A biocultural analysis of circumcision: a kinder gentler tumescence. Social Biology 1998; 44:265-275.
    62. Immerman RS, Mackey WC. A proposed relationship between circumcision and neural reorganization. Journal of Genetic Psychology 1998; 159(3):367-378.
    63. Anand KJ, Scalzo FM. Can adverse neonatal experiences alter brain development and subsequent behavior? Biol Neonate 2000 Feb;77(2):69-82.

    Click aici pentru texul original



    Publicat Gardian 06 mai 2007


    Intoarcere la pagina principala