Referat: Impactul psihologic al circumciziei masculine

GARDIAN - PENTRU PROTECTIA GENITALA A BAIETILOR

Studiu: Impactul psihologic al circumciziei masculine

Acesta pagina prezinta comentarii si trimiteri la articole relevante din literatura medicala, pentru intelegerea sechelelor si efectelor negative ale circumciziei masculine din punct de vedere psihologic, neurologic si sociologic. Materialele din fiecare categorie sint dispuse in ordine cronologica.

Introducere

In unele cercuri medicale, circumcizia baietilor a fost considerata a fi fara efecte negative din punct de vedere psihologic ori emotional. Se spunea ca baietii mici au un sistem neurologic "slab dezvoltat", ca ei nu simt durerea si, daca cumva simt, nu o sa si-o aminteasca. Conform acestor idei, circumcizia baietilor nu ar avea nici un efect care ar putea traumatiza baiatul ori barbatul adult ce el va deveni.

Altii, sustin ca circumcizia ar trebui facuta putin inainte de pubertate, pentru ca baiatul sa fie implicat in decizia de circumcizie, dandui-se iluzia ca participat si el activ in luarea deciziei. Totusi, acestia recomanda ca circumcizia sa nu se faca dupa ce baiatul a inceput sa se masturbeze, si sa inceapa sa descopere placerea erotica data de preput, pentru ca in aceasta situatie nu ar mai accepta sa fie circumcis.

Altii considera ca impotrivirea baiatului nu constituie o problema, recomandand anestezie generala in cazul in care baiatul, puber sau adolescent, nu este de acord.Totusi, ei insista asupra faptului ca in orice situatie, baiatului sa i se explice, prin desene clare, ca numai preputul va fi amputat, restul organelor genitale (gland, testicule), ramanand intacte.

Mitul medical ca baietii mici nu simt durerea este acum discreditat de literatura medicala.

Mai exista inca o credinta comuna, si anume ca preputul nu are nici o structura speciala si nici o functie folositioare pentru penis, astfel ca pacientul nu va regreta pierderea preputului ori a capatului, respectiv banda striata (in realitate cea mai erogen senzitiva parte a penisului).

Ideea ca preputul, organ de perceptie complex, specializat, nu e decat o "bucatica de piele" nefolositoare, este contrazisa atat de anatomia moderna, cat si de cea clasica.

Presupunerea ca pacientul nu va regreta niciodata, sau va regreta putin, faptul ca a fost circumcis, nu este justificata.

Exista multe dovezi acum pentru a se afirma cu tarie ca circumcizia masculina cauzeaza modificari psihologice. Trauma lasata de acesta experienta este vatamatoare. (41, 42). Are efecte negative pe termen lung, mai tarziu, in viata. (44, 46).

Studiul psihologiei circumciziei, trauma genitala din copilarie, pubertate ori adolescenta, poate fi impartit in mai multe sectiuni inrudite:

1. Efectele durerii si a traumei copilului
2. Pierderea (amputarea) unei parti a corpului - fenomen asemanator ce apare si in cazul femeilor ai caror sani au fost amputati din cauza de cancer
3. Efectele traumei din copilarie si pierderea suferita, la adult
4. Efectele asupra parintilor (legatura parinte-copil)
5. Efectele sociale
6. Factorii care determina pe medici sau parinti sa efectueze ori sa solicite circumcizii.

Trauma

Circumcizia este o forma de trauma perinatala (la nastere).(33). Cansever a testat baieti inainte si dupa circumcizie si a gasit ca trauma cauzeaza disturbatii severe ale functionarii normale. (5). Taddio si altii au documentat ca schimbarile comportamentale la varsta de 6 luni sint sugestive pentru diagnosticul de post traumatic stress disorder (PTSD), la baietii circumcisi. (35).

Yilmaz et al. au demonstrat existenta post traumatic stress disorder la baietii puberi, care au fost supusi circumciziei pentru motiv de fimoza, in realitate o conditie normala, naturala, care poate persista pana la 20 de ani, si pentru a carei eliminare, extrem de rar, daca e cazul, exista alte metode, care evita circumcizia. (52).

Rhinehart a documentat post traumatic stress disorder datorata circumciziei la nastere, prezenta la barbatii de varsta medie. (46). Exista dovezi substantiale ca trauma la nastere, (15, 31, 43, 44, 45, 47, 50, 55) si / sau privarea de placere erotica (7, 18) contribuie mai traziu la comportament agresiv, violent, si / sau suicidal.

Anand si Scalzo arata ca trauma circumciziei timpurii, la varsta frageda, conduce la senzitivitate alterata a durerii (toleranta mai redusa), maladii de stress, ADD / hiperactivitate, si maladii auto-distructive. (61).

Van der Kolk a identificat convulsii la persoanele traumatizate, care rememorau trauma. (17). Goldman raporteaza ca efectuarea obsesiva de circumcizii de catre un medic barbat circumcis, este determinata de re-realizarea propriei sale traume de circumcizie, din copilarie. (45).

Negarea pierderii (fenomenul psihologic de "denial")

Persoanele care au suferit pierderi, amputatii, ale corpului, sint afectate psihologic de pierderea suferita. (26, 38, 39, 43). Ei intra in negarea pierderii suferite. (23). Fitzgerald si Parkes postuleaza ca "orice pierdere care afecteaza serios functia senzoriala sau cognitiva are efecte psihologice profunde, nu numai asupra persoanei care este afectata direct dar si asupra familiei, prietenilor, colegilor de munca si educatorilor". (40). Ideea pierderii permanente a functiei senzoriale sexuale, prin circumcizie, este asa de dureroasa incat persoanele respective neaga in permanenta pierderea suferita, pentru a evita confruntarea cu sentimentele dureroase. (40). Negarea pierderii conduce la alienarea, instrainarea de realitate. Parkes postuleaza ca persoanele in denial (negare) uneori recunosc pierderea, insa o minimizeaza. (39, 40, 41).

Circumcizia conduce la pierderea prin amputatie a unei parti a corpului omenesc, si toate functiile acestei parti, inclusiv o pierdere drastica a functiei erogen senzoriale, astfel incat fenomenul de negare a pierderii suferite este destul de frecvent intalnit, la barbatii circumcisi. Barbatii circumcisi experimenteaza uneori intreaga gama de stress si disfunctii emotionale ce pot rezulta din aceasta pierdere. Acest lucru face ca tatii circumcisi sa insiste intr-un mod de neinduplecat ca fiul lor sa fie circumcis. (23, 27).

Efectele negarii asupra medicilor circumcisi

Goldman postuleaza ca unii medici circumcisi, barbati, manipuleaza literatura medicala pentru a sprijini, rationaliza si justifica propria pierdere suferita, si pentru a veni in sprijinul justificarii practicii circumciziei. (45). Denniston raporteaza ca "medicii care s-au auto-circumcis sint incapabili sa se opreasca din a face circumcizii la alti barbati ori baieti." (27).

LeBourdais raporteaza ca probabilitatea unui baietel de a fi circumcis este o functie de statutul de circumcis al tatalui, de sexul, varsta si statutul de circumcis al medicului, impreuna cu alti factori.

Goldman raporteaza ca medicii care sint mai in varsta, barbati si circumcisi, sint mai orientati sa efectueze circumcizii mai mult decat alte categorii de cadre medicale. (45).

Sumar

Parintii trebuie sa fie in garda ca circumcizia este o practica foarte periculoasa, iar decalotarea, asemenea. Circumcizia conduce la pierderea traumatica si irevesibila a unei parti deosebit de importante a corpului omenesc. Exista categoric un potential pentru trauma psihologica pe termen lung. Totusi, copiii difera imprevizibil in modul in care reactioneaza la durere, trauma si pierdere. Unii indivizi vor fi afectati mai serios decat altii.

Puncte principale

La sfarsitul sec. 19 si inceputul sec. 20 Sigmund Freud identifica anxietatea fata de castrare ca rezultand din teama fata de operatiile pe genitale. (1)

Prin 1929, analistul britanic Edward Glover a raportat un caz de impotenta secundar anxietatii de castrare, datorita unei circumcizii brutale. Glover de asemenea a raportat despre comportamentul unui medic, ce avea o nevoie obsesiv-impulsiva de a efectua circumcizii. (2).

In 1945, David M. Levy, M.D., a scris un studiu despre multi copii care au fost supusi la variate interventii chirurgicale, inclusiv circumcizii. El a gasit ca multi dintre ei sufereau de "nevroza combat", cum era numit ceea ce astazi se cheama post traumatic stress disorder. (3).

Psihiatrul de copii Anna Freud a discutat rolul imbolnavirilor corpului fata de sanatatea mentala, la copii, in 1952. Freud a postulat ca, combinarea de anxietate si durere lasa efecte devastatoare la copii. (4).

Psihologul de copii Gocke Cansever (1965) a evaluat 12 baieti turci inainte si dupa circumcizie. Cansever a raportat disturbante severe in functionare, dupa circumcizie, masurate prin teste psihologice. (5).

James Prescott (1975) raporteaza despre originea violentei. Prescott a gasit ca lipsirea, privarea de placerile oferite de corp, contribuie la dezvoltarea de comportament violent. (7). Prin circumcizie se pierd senzorii placerii aflati in preput si astfel individul este privat de una din placerile importante oferite de corp.

Richards et al (1976) a observat diferente comportamentale la baietii din SUA care nu au fost gasite la baietii europeni intacti. Baietii din SUA erau circumcisi. Richards a aratat ca aceste diferente erau cauzate de circumcizie. (8).

Grimes, Cansever si Richards, au scris in 1978 ca "aplicarea clemei si excizia tesutului penil... probabil face foarte putin in directia unei relatii de incredere, iubitoare, a baiatului, cu rudele sale apropiate". (9).

Kennedy a raportat cazul unui adolescent traumatizat de circumcizie. (12). Yorke in mod constant a raportat despre necesitatea aprofundarii studiului traumei psihice. El a dat ca exemplu trauma circumciziei. (13).

Manualul de Diagnosticare al Asociatiei Americane de Psihiatrie a identificat conditiile favorizante ale post traumatic stress disorder (PTSD) in anul 1980. Manualul din 1987 arata conditiile descrise pentru patogeneza PTSD. Acestea sint identice cu cele experimentate de un baiat supus circumciziei, sau la amenintarea cu circumcizia. (14). Post traumatic stress disorder poate fi regresiva, in timp, de-a lungul vietii, in situatii de depresie sau la intalnirea cu un factor re-declansator, sau rememorare a traumei circumciziei ori amenintarii cu circumcizia.

Psihologul perinatal David Chamberlain in 1989 a demonstrat ca oamenii sub hipnoza sint capabili sa isi aminteasca propria nastere si evenimentele traumatice asociate, cum este circumcizia, cand aceasta are loc imediat dupa nastere. (16).

Van der Kolk (1989) a raportat ca victimele traumei au tendinta de a re-realiza trauma. (17). Aceste dovezi se aplica in multe cazuri de abuz la copii, si explica in mod evident de ce barbatii si femeile victime ale circumciziei sint mult mai predispusi ca altii sa perpetueze violenta circumciziei masculine si feminine.

Prescott (1989) pune in contrast durerea si trauma cauzate de circumcizie cu placerea si pacea interioara in cazul "scaparii" de circumcizie. El identifica durerea si lipsa de placere asociate cu circumcizia cu schimbari in dezvoltarea creierului, si de natura comportamentala. Prescott argumenteaza ca durerea cauzata de circumcizia la varsta frageda "codifica" creierul, programandu-l in directia dezvoltarii unor tendinte sado-mazochiste la varsta adulta, inclusiv comportament violent, distructiv. (18).

Alice Miller (1991) discuta efectele abuzului asupra copiilor la varste mici si trauma din copilarie ca si cauze ale unui comportament violent si auto-distructiv, mai tarziu. (19).

Walter si Streimer au raportat un caz de dismorfie corporala cauzata de circumcizie. (20).

Maguire si Parkes confirma ca o stare negativa permanenta, de semi-depresie, este foarte comuna la persoanele care au suferit amputatii corporale. (39).

Bigelow (1992, 1995) a raportat ca barbatii circumcisi care au devenit tati, adesea prezinta un comportament descris ca "sindromul tatalui neinduplecat". Acest sindrom consta in insistenta de neinduplecat ca fiul sau sa fie circumcis, chiar si dupa ce i se prezinta o discutie rationala. (23).Menage (1993) a gasit post traumatic stress disorder si la femeile care au fost supuse procedurilor genitale. (24).

Williams si Kapila a investigat complicatiile datorate circumciziei in anul 1993. Acesta pare a fi primul articol medical de acest tip, discutand complicatiile psihologice ale circumciziei in toate detaliile ei. (25).

George C. Denniston, MD, MPH, (1994), discuta efectele psihologice si schimbarile comportamentale la barbatii adulti cauzate de negarea pierderii ("denial"), datorate circumciziei. (27).

David Chamberlain, Ph. D. (1995) discuta despre originea perinatala a comportamentului violent de mai tarziu. (31). Dr. Chamberlain arata astfel ca circumcizia este contraindicata.

Hepper (1996) trece in revista literatura care arata ca memoria fatului incepe sa functioneze inainte de nastere, si continua si dupa. (32).

Diamond prezinta un raport psihosexual in cazul "John / Joan" care a fost "sexual reatribuit" si crescut ca fata dupa ce i-a fost amputat penisul din cauza unui dezastru cauzat de inutila si contraindicata procedura a circumciziei. "John" a fost circumcis pentru a i se "trata" un "preput atasat" (fimoza) - desi acest lucru este o conditie normala, fiziologica, developmentala, la baieti. (34). "John" (David Reimer din Winnipeg, Canada) a fost subiectul unei carti, "Cum l-a facut Natura", scrisa de jurnalistul John Colapinto.

Taddio (1997) a demonstrat ca durerea cauzata de circumcizie este amintita si dupa 6 luni. Comportamentul observat este analog cu post traumatic stress disorder. (35).

Psihologii Ronald Goldman raporteaza efectele traumei circumciziei asupra individului si societatii, intr-o carte recenta. (36).

Hill (1997) raporteaza tendinta medicilor circumcisi si a oficialilor religiosi sa citeze argumente medicale ori religioase false pentru a justifica circumcizia. (37).

Psihiatrul de copii britanic McFadyen (1998) a raportat trauma psihologica experimentata de fiul ei cauzata de circumcizie. (38). Descrierea facuta de McFadyen a traumei fiului ei este concordanta cu raportarile mai vechi ale Annei Freud (4) si Cansever. (5).

Psihiatrii britanici Maguire si Parkes (1998) au raportat despre semi-depresia cauzata de amputarea unor parti din corp. (39). Acesta stare negativa este necesara pentru organism. In lipsa ei, individul intra in negarea pierderii suferite ("denial") si devine deconectat, alienat de realitatea pierderii si vatamarea, suferite.

Bradley et al raporteaza despre un caz in care operatia de reatribuire de sex a esuat, datorata circumciziei, operatie non-terapeutica. (42).

Menage (1998) raporteaza despre vatamarea psihologica care o produce circumcizia masculina. (43).

Jacobsen si Bygdeman (1998) raporteaza ca procedurile traumatice si / sau dureroase din perioada perinatala, cum este circumcizia, conduc la o predispozitie la sinucidere. Efectul este mult mai mult resimtit la barbati decat la femei. (44).

Ronald Goldman, Ph. D, (1999) discuta impactul circumciziei asupra baiatului, parintilor, adultilor, medicilor si societatii. (45).

Psihiatrul John Rhinehart MD, (1999) documenteaza 4 cazuri de PTSD intre pacientii sai. (46)

Zoske (1998) discuta din experienta sa de lucrator social si consilier pentru barbati, plasand circumcizia intr-o perspectiva sociala mai larga. Zoske numeste circumcizia masculina "un act abuziv de ranire a barbatilor, a masculinitatii". (63).

Boyle & Bensley raporteaza intr-un studiu efectele negative psihologice si sexuale ale circumciziei asupra barbatilor. (48).

Yilmaz et al. au administrat teste psihologice la baieti inainte si dupa circumcizie. Ei au gasit proba ca circumcizia cauzeaza anxietate si post traumatic stress disorder. (52).

Goldman analizeaza factorii psihologici, culturali si religiosi care influenteaza circumcizia. (53).
Desigur, nici unul nu este justificat pentru "crestarea" preputului, adica amputarea acestuia, - cea mai erogen-senzitiva parte a penisului.

Referinte

Psihologia circumciziei masculine

1. Freud S. (1913) Totem and Taboo. Standard Edition, (13),1-161. 55.
2. Glover E. The `screening' function of traumatic memories. Int J Psychoanal 1929; 10:90-93. 56.
3. Levy DM. Psychic trauma of operations in children and a note on combat neurosis. American Journal of Diseases of Children 1945; 69(1):7-25. 57.
4. Freud, Anna. The role of bodily illness in the mental life of children. Psychoanalytic Study of the Child 1952; Vol 7: 69-81. 58.
5. Cansever G. Psychological effects of circumcision. Brit J Med Psychol (1965), 38, p 321. 59.
6. Ozt�rk O. Ritual circumcision and castration anxiety. Psychiatry 1973; 36: 55 60.
7. Prescott JW. Body pleasure and the origins of violence. Bulletin of the Atomic Scientists 1975; November:10-20. (Link to www.violence.de) 61.
8. Richards MPM, Bernal JF, and Brackbill Y. Early behavioural differences: gender or circumcision? Dev Psychobiol 1976;9:89-95. 62.
9. Grimes DA. Routine circumcision of the newborn infant: A reappraisal. Am J Obstet Gynecol 1978; 130(2): 125-129. 63.
10. Carter, Nicholas. Routine circumcision: The tragic myth. London: Londinium Press ; Torrance, Calif.: Noontime Press, c1979. 64.
11. Salk L, Lipsitt LP, Sturner WQ, et al. Relationship of maternal and perinatal conditions to eventual adolescent suicide. Lancet 1985;i:624-627. 65.
12. Kennedy H. "Trauma in Childhood." The Psychoanalytic Study of the Child (1986) 41:209-219. 66.
13. Yorke, C (1986). Reflections on the problem of psychic trauma. Psychol. Study. Child, 41:221-236. 67.
14. American Psychiatric Association. Post-traumatic stress disorder. Diagnostic and Statistical Manual III-R (DSM-III-R), Washington 1987. 68.
15. Jacobson B, Eklund G, Hamberger L, et al. Perinatal origin of adult self-destructive behaviour. Acta Psychiatrica Scandinavia 1987;76:364-371. 69.
16. Chamberlain DB. "Babies Remember Pain." Pre- and Peri-natal Psychology Journal, Summer 1989. (courtesy Primal Psychotherapy Page) 70.
17. Van der Kolk, B. The compulsion to repeat the trauma: re-enactment, revictimization, and masochism. Psychiatric Clinics of North America 1989;12: 389-411.
18. Prescott, J. Genital Pain vs. Genital Pleasure: Why The One and Not The Other. The Truth Seeker 1989;1(3):14-21.
19. Miller A. Appendix: The Newly Recognized, Shattering Effects of Child Abuse. In: The Untouched Key: Tracing Childhood Trauma in Creativity and Destructiveness. Anchor Books (Doubleday) New York, 1991.(ISBN 0-385-26764-9) (Originally published as Der gemiedene Schl�ssel by Suhrkampt Verlag am Main, 1988).
20. Walter G, Streimer J. Genital self-mutilation: Attempted foreskin reconstruction. Brit J Psych 156, Jan 1990: 125-127.
21. Chamberlain DB. (1991) Babies Don't Feel Pain: A Century of Denial in Medicine. Presented at The Second International Symposium on Circumcision, San Francisco, California, May 2, 1991 (link to www.nocirc.org).
22. Van der Kolk BA, Saporta J. The biological mechanisms and treatment of intrusion and numbing. Anxiety Research 1991; 4:199-212.
23. Bigelow, Jim, Ph. D. Chapter 10, Psychological Factors Related to Infant Circumcision, pp.89-112. In:The Joy of Uncircumcising!, Hourglass Book Publishing, Inc., Aptos CA 95001, 1992, 1995. (ISBN 0-934061-22-X)
24. Menage J. Post-traumatic stress disorder in women who have undergone obstetric and/or gynaecological procedures: a consecutive series of 30 cases of PTSD. Journal of Reproductive and Infant Psychology 1993; 11:221-228.
25. Williams N, Kapila L. Complications of Circumcision. Brit J Surg, Oct 1993, 80: 1231-1236.
26. Diamond, Jed. The Warrior's Journey Home: Healing Men, Healing the Planet. New Harbinger Publications, Inc., 1994.
27. Denniston GC. An Epidemic of Circumcision. Paper presented at the Third International Symposium on Circumision, University of Maryland, College Park, Maryland, May 22-25, 1994. (link to www.nocirc.org)
28. Posttraumatic Stress Disorder. In: American Psychiatric Association. Diagnostic and Statistical Manual of Mental Disorders, Fourth Edition (DSM-IV). Washington: American Psychiatric Association, 1994. (ISBN 0-890420062-9)
29. Gunnar MR, Porter FL, Wolf CM, et al. Neonatal stress receptivity: predictions to later emotional temperament. Child Dev 1995; 66: 1-13.
30. Davis M, Emory E. Sex differences in neonatal stress reactivity. Child Dev 1995; 66: 14-27.
31. Chamberlain, David B. Birth and the origins of violence. Pre- and Perinatal Psychology Journal (Winter) 1995; 10(2): 57-74. (Link to www.birthpsychology.com)
32. Hepper PG. Fetal memory: does it exist? What does it do? Acta Paediatr Scand 1996, Suppl 416:16-20.
33. DeMause L. Restaging fetal traumas in war and social violence. Pre- & Perinatal Psychology Journal 1996, 10(4), 227-258. (Link to www.primalspirit.com)
34. Diamond M. Sex reassignment at birth: a long term review and clinical implications. Archives of Pediatric & Adolescent Medicine 1997; 151;298-304.
35. Taddio A, Katz J, Ilersich AL. Effect of neonatal circumcision on pain response during subsequent routine vaccination. Lancet 1997; 349 (9052): 599-603.
36. Goldman, Ronald F. Circumcision: The Hidden Trauma. Vanguard Publications, 1997. (ISBN 0-9644895-3-8)
37. Hill G. Abolish circumcision in non-consenting children (letter). Townsend Letter for Doctors and Patients, May 1997; #166:102.
38. McFadyen A. Children have feelings too. BMJ 1998; 316:1616.
39. Maguire P, Parkes CM. Coping With Loss: Surgery and loss of body Parts. [Part 4/10.] Brit Med J 1998; 316(7137)
40. Fitzgerald RG, Parkes CM. Coping with loss: Blindness and loss of other sensory and cognitive functions.. BMJ 1998;316:1160-1163.[Part 5/10]
41. Parkes CM. Coping with loss: Facing loss. BMJ 1998;316:1521-1524. [Part 10/10]
42. Bradley SJ, Oliver GD, Chernick AB. Experiment of Nurture: Ablatio Penis at 2 Months, Sex Reassignment at 7 Months, and a Psychosexual Follow-up in Young Adulthood. Pediatrics 1998;102(1):e9.
43. Menage J. (1998) Circumcision and psychological harm. (Link to www.norm-uk.co.uk)
44. Jacobson B, Bygdeman M. Obstetric care and proneness of offspring to suicide. BMJ 1998; 317:1346-49. (Link to www.bmj.com)
45. Goldman R. The psychological impact of circumcision. BJU International 1999; 83, Suppl. 1:93-102.
46. Rhinehart, John. Neonatal circumcision reconsidered. Transactional Analysis Journal 1999 Jul; Vol 29(3):215-221.
47. Boyle, G. J. (2000). Discurso tonico: El trastorno por estr�s postraum�tico (PTSD) de larga duraci�n como resultado de la cirug�a genital de los menores. III Congresso Nacional de Psicolog�a: "Violencia y Salud Mental." San Salvador, El Salvador, 6 y 7 octubre 2000. (en espa�ol)
48. Boyle GJ, Bensley GA. Adverse sexual and psychological effects of male infant circumcision. Psychological Reports 2001;88:1105-1106.
49. Boyle GJ. Los efectos adversos sobre la salud mental de larga duraci�n como resultado de la circuncisi�n no terap�utica de los ni�os. VI Congreso Iberoamericano de Psicolog�a de la Salud. Universidad Maim�nides, Buenos Aires, 30 de septiembre al 3 de octubre, 2001. (en espa�ol)
50. Boyle GJ, Goldman R, Svoboda JS, Fernandez E. Male circumcision: pain, trauma and psychosexual sequelae. J Health Psychology 2002;7(3):329-43.
51. Boyle G. J. (2002). La Circuncisi�n No Terap�utica de los Ni�os y su Relaci�n con el Estr�s Postraum�tico. 9� Congreso Internacional de Psiquiatr�a, Buenos Aires, Octubre 22-25, 2002. (en espa�ol)
52. Yilmaz E. Batislam E, Basar MM, Basar H. Psychological trauma of circumcision in the phallic period could be avoided by using topical steroids. Int J Urol 2003;10(12):651-6.
53. Goldman R. Circumcision policy: a psychosocial perpective. Paediatr Child Health 2004;9(9):630-3. (Offsite link)
54. Behrendt A, Moritz S.Posttraumatic Stress Disorder and Memory Problems After Female Genital Mutilation. Am J Psychiatry 2005;162:1000-2.

Neurologia circumciziei masculine.
Studiul schimbarilor neurologice, ca efect secundar al circumciziei din copilarie.
Schimbarile neurologice au fost demonstrate ca efect adiacent la durere, stress si trauma. (22).
In plus, atrofia cerebrala / dezorganizarea, datorita privarii senzoriale dupa pierderea senzorilor placerii din preput, au fost enuntate de catre Immerman si Mackey.

55. Goleman D. Early Violence Leaves Its Mark on the Brain. The New York Times, Tuesday, October 3, 1995, Pg. C1.
56. Bower B. Exploring trauma's cerebral side. Science News 1996; 149:315.
57. Stein M, Koverola C, Hanna C, et al. Hippocampal volume in women victimized by childhood abuse. Psychol Med 1997; 27:951-9.
58. Bremner J, Randall P, Vermetten E, et al. Magnetic resonance based imaging-based measurement of hippocampal volume in posttraumatic stress disorder related to childhood physical and sexual abuse-a preliminary report. Biol Psychiatry 1997; 41: 23-32. (GO TO On-line documents, then click on "psychophysiology,"
59. Fitzgerald M. The birth of pain. MRC News 1998; Summer:20-23.
60. Immerman RS, Mackey WC. A biocultural analysis of circumcision: a kinder gentler tumescence. Social Biology 1998; 44:265-275.
61. Immerman RS, Mackey WC. A proposed relationship between circumcision and neural reorganization. Journal of Genetic Psychology 1998; 159(3):367-378.
62. Anand KJ, Scalzo FM. Can adverse neonatal experiences alter brain development and subsequent behavior? Biol Neonate 2000 Feb;77(2):69-82.

Sociologia circumciziei masculine.

63. Farrell, Warren. The Myth of Male Power. Berkley Books, 200 Madison Ave, New York NY 10020.

Publicat Gardian 19 oct. 2005

Intoarcere la pagina principala