GARDIAN - PENTRU PROTECTIA GENITALA A BAIETILOR





Circumcizia nu previne SIDA
Circumcizia creste riscul de primire si transmitere a virusului HIV datorita pierderii functiei de aparare imunologica data de preput



Astazi, motivele pentru circumcizie au fost actualizate ca sa faca fata temerilor contemporane, dar intr-o zi, ele vor fi considerate, la fel, irationale. Dupa ce in sec 19 sperietoarea era masturbarea, care unii credeau ca este o maladie teribila cu consecinte infricosatoare, tratamentul adecvat fiind circumcizia baietilor sau fetelor, in sec 20 sperietoarea numarul unu au devenit infectiile penile, in special a tractului urinar, iar in prezent este SIDA. In fiecare epoca, circumcizatorii au cautat sa gaseasca in maladia secolului, cea mai infricosatoare, un motiv de circumcizie - tactica pshiologica foarte inteligenta, si eficienta, de pacalire a publicului si chiar a unor specialisti in sanatate. Sperietoarea la moda, acum, in sec 21, care din nefericire are priza la unii, impingandu-i la automutilare pe ei sau pe fii lor, este SIDA.

Decalotarea si circumcizia penisului nu previn primirea sau transmiterea maladiilor cu transmitere sexuala STDs. De fapt SUA are cel mai mare procent de barbati circumcisi activi sexual din tarile dezvoltate si in acelasi timp cele mai mari rate a maladiilor cu transmitere sexuala, inclusiv SIDA. Studii prospective controlate riguros arata ca barbatii circumcisi americani sint la risc mai inalt de imbolnavire de maladii cu transmitere sexuala, in special gonoree (1), uretrita non-gonocala (2), virsul papiloma (cauza a cancerului de col la femei) (3), virus herpes simplex tipul 2 (4) si clamidia (5).

In realitate, circumcizia creste riscul de SIDA datorita lipsei functiei de aparare imunologica data de preput. Celulele Langerhans, posibile "suspecte" pentru infectia HIV, sint in realitate componenete ale sistemului imunitar. Virusul HIV se localizeaza aici tocmai pentru ca anticorpii produsi de preput isi fac datoria si impiedica intrarea virusului in organism. SIDA se transmite prin sperma si sange. Un penis circumcis inca mai este capabil sa ejaculeze in continuare, din fericire, chiar daca senzitivitatea erogena este drastic afectata, deci schimbul de sperma intre parteneri exista in continuare. Sperma este principala cale de transmitere a HIV. Crapaturile si sangerarile din gland care apar la un penis circumcis, datorita lipsei protectiei date de preput si uscaciunii, fac din penisul circumcis unul mai predispus la infectia cu HIV. SUA are cea mai mare rata de barbati circumcisi din Lumea Vestica si, in acelasi timp, cel mai mare procent de imbolnaviri de SIDA. Organizatia Mondiala a Sanatatii a dezmintit in trecut ca circumcizia ar preveni SIDA, avertizand publicul, in special barbatii circumcisi, sa nu creada in mod eronat ca sint protejati si sa se angajeze in relatii sexuale neprotejate. OMS a reamintit ca singurele metode de preventie a SIDA sint cele cunoscute deja, in principal utilizarea prezervativelor.

Pentru o sinteza de studii care arata ca circumcizia creste riscul de SIDA, vizitati acest link.

Pentru detalierea functiilor de aparare imunologica ale preputului, cu rol in prevenirea infectiilor penile, inclusiv SIDA, vizitati acest link.

Pozitia Coalitiei Internationale pentru Integritate Genitala, IN, USA este ca circumcizia NU previne HIV / SIDA.

Practica decalotarii si circumciziei penisului ar putea conduce la credinta falsa ca procedeele de safe sex, in special prezervativul, nu mai sunt necesare, ceea ce va conduce la o inrautatire a situatiei si incidentei infectiei HIV. Doua referate au fost prezentate la o conferinta in Brazilia, in 2005, pretinzand ca atat circumcizia masculina cat si cea feminina au potentialul de a reduce infectarea cu HIV. Asemenea pretentii pot avea consecinte negative in lupta impotriva HIV si SIDA. La congresul recent al Treatment Action Campaign (TAC), au fost prezentate concluziile unui studiu condus pe barbati sud-africani, care sugereaza ca un penis circumcis ar fi mai rezistent la infectia HIV. TAC a raportat ca considera promovarea circumciziei, in concluzie. Coalitia Internationala pentru Integriate Genitala ii incurajeaza sa isi reconsidere aceasta noua strategie.

Nici o autoritate medicala din lume nu recomanda decalotarea si circumcizia pentru preventia SIDA , ori a altor maladii.

Si despre circumcizia feminina medicii si liderii religiosi musulmani pretind ca previne SIDA .

Unele mici studii par sa sugereze ca circumcizia ar reduce riscul HIV; in realitate niste studii manipulate ce vin in contradictie totala cu fundamentele stiintei anatomei, potrivit carora preputul are rol de aparare imunologica , in special prin productia de lisozome si anticorpi puternici, ce previn infectiile, inclusiv prin distrugerea virusului HIV, si in contradictie cu studii recunoscute care demonstreaza ca circumcizia, in realitate, creste riscul oricaror infectii, inclusiv HIV . In plus, circumcizia masculina cauzeaza impotenta pe termen lung si diminuarea drastica a placerii erotice .

Preventia SIDA, ca orice alta maladie cu transmitere sexuala, se face prin fidelitate de cuplu sau utilizarea prezevativelor - in cazul sexului casual ori in grup, si nu prin practici mutilatoare barbare, traumatice, nesanatoase si costisitoare.



Note

(1) B. Donovan et al., "Male Circumcision and Common Sexually Transmissible Diseases in a Developed Nation Setting," Genitourinary Medicine 70 (1994): 317-320.

(2) G. L Smith et al, Circumcision as a Risk Factor for Urethritis in Racial Groups," American Journal of Public Health 77 (1987): 452-454.

(3) L S. Cook et al, "Clinical Presentation of Genital Warts among Circumcised and Uncircumcised Heterosexual Men Attending an Urban STD Clinic," Genitourinary Medicine 69 (1993): 262-264.

(4) I. Bassett et al., "Herpes Simplex Virus Type 2 infection of Heterosexual Men Attending a Sexual Health Centre," Medical Journal of Australia 160 (1994):697-700.

(5) E. O. Laumann et al, "Circumcision in the United States: Prevalence, Prophylactic Effects, and Sexual Practice," Journal of the American Association 277 (1997):1052-1057.



Intoarcere la pagina principala